Salvarile au ramas fara aer conditionat

Soferii ambulantelor s-au plans prefectului de Dolj de conditiile grele in care sunt nevoiti sa lucreze.

Caldura sufocanta din ultimele zile din Craiova i-a dat peste peste cap pana si pe medicii si asistentele de la Serviciul de Ambulanta Dolj. Acestia spun ca, alaturi de bolnavii pe care-i transporta zilnic, suporta temperaturile ridicate din masinile care fie nu au fost dotate cu aer conditionat, fie aparatele s-au stricat din cauza vechimii si a uzurii. Conducatorii auto i s-au plans prefectului de Dolj, Nicolae Giugea, de conditiile grele in care sunt nevoiti sa lucreze. „Masinile nu sunt echipate cu aer conditionat. Unele dintre ele au avut aer conditionat, insa s-a stricat. Pe caldura asta picam si noi, ca suntem si noi oameni. Ce sa mai vorbim de cei bolnavi”, spune Liviu Busu, medic coordonator in cadrul Serviciului de Ambulanta Dolj. Soferii ameninta cu protesteIn repetate randuri, sindicalistii de la Ambulanta Dolj au tras semnale de alarma cu privire la starea parcului autor, insa nimeni nu i-a bagat in seama. Acum, soferii ameninta ca vor protesta fata de indolenta autoritatilor. „In acest moment avem doar cinci masini care sunt echipate corespunzator. Nu ai cum sa faci fata cu masinile astea la sutele de apeluri pe care le primim zilnic. Mai ales ca oamenii sunt si disperati si apeleaza pentru orice la noi”, adauga doctorul Busu. Un echipaj de pe masinile ambulantei este format dintr-un medic, asistent medical, ambulantier si brancardier. Intr-o zi caniculara, un echipaj are zeci de interventii. Dupa cateva curse, caldura ii toropeste.„Nu mai putem suporta caldura asta. In masina suntem exact ca intr-o sauna. Curg apele pe noi si masinile astea blestemate nu au aer conditionat. Am cerut bani sa montam asemenea aparate, insa ni s-a spus ca nu sunt bani pentru asemenea mofturi. Daca nepasarea celor care ar trebui sa ne rezolve problema va continua, noi o sa iesim in strada sau nu o sa mai muncim”, se plange Marius A., sofer pe una dintre masinile din parcul auto al Serviciului de Ambulanta Dolj. „Lui tata i s-a facut rau in casa. Am chemat Salvarea si l-am dus la spital. Cand am iesit cu el din masina, curgea apa pe el de parca facuse dus. Cred ca i s-a facut mai rau in ambulanta”, povesteste Ioana Marcea.
VENITI IN CUPTOR!Corturile de prim ajutor, adevarate solareCorturile de prim ajutor instalate in Craiova s-au transformat in adevarate solare। In interiorul lor, temperatura este cu mult mai mare decat cea de afara, asistentele si pacientii rezistand cu greu inautru.„Asta este situatia. Ne descurcam cum putem. Eu mai ies si stau pe banca, aici, langa Universitate”, ne-a declarat o asistenta. In plus, craiovenii sunt nemultumiti de numarul mic al corturilor de prim ajutor. „Eu stau in Craiovita. Este cel mai mare cartier al orasului si am vazut doar un cort. Ar trebui sa fie amplasate mai multe”, spune, stergandu-si fruntea cu o batista, Marian Pora, un craiovean de 65 de ani.
Marius Pirlea-EVZ 27Iunie 2007

Revoluţia la Craiova

Peste 100।000 de craioveni s-au strâns în dimineaţa zilei de 22 decembrie 1989, în faţa Comitetului Judeţean Dolj al PCR şi au strigat într-un singur glas: Jos comunismul! Jos criminalii! Jos Ceauşescu! Timişoara e cu noi! Armata e cu noi!”।Sute de oameni roiau încă de dimineaţă prin Piaţa situată în faţa Comitetului Judeţean Dolj al PCR şi pe Calea Unirii. Erau foarte mulţi tineri. Nimeni nu avea curajul să stea pe loc, căci piaţa era încercuită de militari ai UM 01047, astfel că toată lumea se plimba. În aer se simţea o atmosferă extrem de tensionată, iar tinerii tot ieşeau şi intrau din Librăria Casa Cărţii.“Pe lângă militari, mai erau şi miliţieni şi securişti în civil, iar pe sub şube li se zăreau mitralierele. Nimeni nu avea curajul să scandeze nimic. Oamenii se plimbau în grupuri-grupuri. Se discuta, în şoaptă, despre cele întâmplate la Timişoara. Era calmul de dinaintea furtunii”, îşi aminteşte Ion Bran, la vremea respectivă angajat al Cooperativei Constructorul, actualmente preşedinte al Asociaţiei Umanitare 22 Decembrie ’89 – Dolj şi vicepreşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor.Între timp, muncitorii de la Fabrica de Avioane refuzaseră să mai intre la lucru. În jur de ora 9, au decupat stemele de pe steaguri şi au pornit către centru. “Am trimis oameni la IUG, să anunţe şi muncitorii de acolo, care ni s-au alăturat. Pe pod la Electroputere ne aştepta un cordon: bărbaţi îmbrăcaţi în combinezoane negre şi înarmaţi cu mitraliere. Am ocolit podul şi au fost trimişi oameni în Electroputere, să anunţăm şi muncitorii de aici. La porţi erau militari înarmaţi, care ne-au ameninţat că ne împuşcă dacă intrăm în fabrică. Am sărit gardurile, ne-au somat, dar nu au tras în noi. Uşile la secţii erau legate cu lanţuri pe interior şi sudate, astfel încât oamenii să nu poată ieşi. Am reuşit să intrăm, am tăiat lanţurile, sudura, iar muncitorii de la Electroputere ni s-au alăturat”, povesteşte Dan Talpoş, preşedinte al Asociaţiei Avioane 22 Decembrie ’89 – Dolj şi secretar general al Blocului Naţional al Revoluţionarilor. Calmul din Piaţa Prefecturii nu avea să mai dureze, nici el, mult. “Tonul” a fost dat de o ţigancă: “Criminalilor! Mi-aţi omorât copilul la Timişoara! Jos comunismul!” – îşi aminteşte Bran. “În numai câteva secunde, au ieşit mai multe grupuri de tineri din Casa Cărţii, purtând în mâini tablouri de-ale tovarăşului, cărora le-au dat foc. Lumea s-a oprit imediat şi a început să se adune. Piaţa s-a umplut şi a început să se scandeze: Jos comunismul! Jos criminalii! Jos Ceauşescu! Timişoara e cu noi! Armata e cu noi!” – adaugă Jean Marinescu, la vremea respectivă şef Aprovizionare Desfacere Transport din cadrul IPPS, actualmente vicepreşedinte al Blocului Naţional al Revoluţionarilor din România.Armata nu a intervenit şi nici nu a încercat să disperseze mulţimea. Miliţienii, securiştii, militarii şi pompierii s-au concentrat pentru a împiedica accesul altor oameni în piaţă. “Muncitorii de pe platforma industrială, de la Avioane, Electroputere, IUG, printre care eram şi eu, au ajuns la câteva minute după ora 10, din două direcţii, în Piaţa Prefecturii. Eram mii, cred că zeci de mii. Toată Calea Bucureşti, de la Institutul de Mecanică şi până la Universitate, vreo doi-trei kilometri, era plină. Coborau oameni din blocuri şi ni se alăturau”, mai spune Dan Talpoş, care adaugă: “Au pus furtunele cu apă şi spumă pe noi, dar am spart barajul şi am reuşit să pătrundem în piaţă şi să ne alăturăm celor de aici”.Piaţa din faţa Comitetului Judeţean Dolj al PCR era ticsită. Armata fraternizase cu revoluţionarii. Lumea se călca în picioare din cauza busculadelor create, astfel că au şi fost rănite două femei. “Era o atmosferă entuziastă, dar, în acelaşi timp, una de teamă. Prim-secretarul pe judeţ, Traian {tefănescu, a ieşit la balcon şi a încercat să calmeze spiritele. A fost huiduit şi fluierat, aşa că s-a retras şi a fugit din sediu. Am pătruns înăuntru cu forţa şi am înfiinţat un grup de iniţiativă, format din 21 de revoluţionari”, îşi aminteşte Jean Marinescu.Mulţimea s-a dispersat abia spre seară, din cauza zvonurilor de tot felul, cum că platforma industrială a Craiovei urma să fie atacată de terorişti. “Am fost anunţaţi că este atacată Fabrica de Avioane şi alte uzine, aşa că ne-am întors acolo. Am găsit arme, le-am împărţit muncitorilor şi am petrecut noaptea de 22/23 decembrie păzind fabricile. În centru au rămas oameni puţini, care s-au adăpostit în clădiri, spre seară, căci a început să se tragă, sporadic, de pe acoperişurile diferitelor clădiri”, spune Dan Talpoş. Mulţimea s-a readunat în Piaţa din faţa sediului Comitetului Judeţean Dolj al PCR şi în ziua de 23 decembrie. Pe parcursul zilei a continuat să se tragă sporadic de pe clădirile mai înalte. În total, au fost ucise 19 persoane, în Bănie, iar alţi zece craioveni şi-au pierdut viaţa în Timişoara şi Bucureşti. Numărul răniţilor este de aproape 80.


Marius PÎRLEA - AmosNewsMiercuri, 22 Decembrie 2004 - 12:15 PM

Mecla de fraier este sanctionata cu 1,2 milioane de lei amenda

Politistii craioveni tin cu tot dinadinsul sa demonstreze ca bancurile cu militieni sunt adevarate। Un agent de circulatie de la Biroul Politiei Rutiere Dolj a dat un avertisment scris unui fost coleg care isi parcase autoturismul ilegal. Numai ca, la motivele pentru care l-a sanctionat pe conducatorul auto Gheorghe Tosa cu 1,2 milioane de lei, la finalul procesului-verbal, agentul Marius Vlasceanu a scris despre cel amendat: "Are mecla de fraier si este un mare maimutoi". Mentiunea se regaseste pe procesul-verbal seria AX, nr. 0092001. Agentul craiovean nu s-a oprit insa aici. El a mai scris pe procesul-verbal ca a avea "mecla de fraier si a fi un mare maimutoi" sunt infractiuni pedepsite de "art. 174 si art. 189, pct. 1/226 din Reg. OG 90/02". La finalul procesului-verbal, conducatorul auto sanctionat este de acord cu agentul care a intocmit avertismentul, declarand ca "nu are nici o obiectie, recunoaste si regreta faptele comise". Dupa ce a semnat procesul-verbal, Gheorghe Tosa a depus o reclamatie la IPJ Dolj privind agentul cu pricina. Comisarul Nicusor Badea, adjunct al sefului Politiei doljene, a declarat, ieri, ca fapta agentului Vlasceanu va fi analizata si ca, cel mai probabil, acesta risca sa fie mutat disciplinar la o alta subunitate. Chestionat pe aceasta tema, pe agentul Vlasceanu l-a apucat di ntr-o data amnezia declarand ca "nu isi aminteste nimic de acest gen".

Marius PÎRLEA, ADEVARUL -06.05.2005

Distrigaz-Sud aruncă în aer Craiova

Locuitorii cartierului craiovean Lăpuş au trăit, ieri dimineaţă, clipe de groază. Oamenii au fost zguduiţi de o explozie la un punct termic din zonă.


În urma exploziei, o angajată a Regiei de Termoficare şi-a pierdut viaţa. Femeia decedată, Doina Trică, în vârstă de 36 de ani, lucra la punctul termic din vara anului trecut. Un bărbat care, de asemenea, lucra la punctul termic a fost grav rănit. La două ore, o altă deflagraţie a avut loc într-unul din apartamentele din apropiere, din cauza acumulărilor de gaze. Locatarii apartamentului, un bărbat şi o femeie, au fost răniţi. Bărbatul a aprins o lumânare să vadă ce se întâmplă: "A intrat în bucătărie cu lumânarea aprinsă şi imediat s-a produs explozia", ne-au spus rudele.
"Am simţit că am fost aruncat din pat în zid"
Oamenii au crezut că este vorba de un cutremur. "La acea oră, dormeam. Am fost aruncat din pat în zid. M-am lovit la cap. Toate geamurile de la apartamentul meu au fost sparte, iar zidul s-a crăpat", povesteşte Marian Grosu, unul dintre locatarii blocului situat lângă punctul termic unde a avut loc deflagraţia. "Am avut noroc că ne aflam în pat, pentru că altfel am fi fost morţi acum", a spus o altă locatară a blocului din apropierea punctului termic. Autorităţile locale au luat primele măsuri, oprind furnizarea gazelor şi a curentului electric la peste o mie de apartamente din blocurile din zonă, pentru a evita alte explozii. Aproape 1.000 de apartamente au rămas fără geamuri din cauza suflului exploziei. La şcoala Generală nr. 37, aflată în apropierea punctului termic, au fost sistate cursurile pentru două zile. Tot din cauza exploziei a fost afectat şi căminul de studenţi nr. 10, unde deflagraţia a distrus geamurile de la primele şase etaje. Ieri după-amiază, oamenii încă făceau curăţenie în apartamentele distruse de deflagraţie.
Sinistraţii vor dormi într-o cazarmă
"Am obţinut două pavilioane la unităţile militare de pe Caracal, care vor fi puse la dispoziţia craiovenilor", ne-a spus prefectul Nicolae Giugea. O altă variantă pentru cazarea craiovenilor din Lăpuş ar fi căminele liceelor Traian Demetrescu şi Matei Basarab.
Printre imobilele afectate de exploziile produse joi se mai numără şi şcola Generală nr. 36. Elevii din această instituţie de învăţământ au fost multaţi la alte două şcoli respectiv şcoala Generală nr. 35 şi Liceul "ştefan Odobreja" până când unitatea la care învaţă va fi reparată.

Francezii de la Gaz de France, la prima explozie
Explozia de la Craiova este o premieră pentru francezii de la Gaz de France, actualii proprietari ai Societăţii Distrigaz-Sud. Dacă salariaţii companiei sunt obişnuiţi cu exploziile, îndeosebi cele din timpul iernii, francezii, surprinşi, şi-au format cu greu un comandament de anchetă. Acesta avându-l în frunte pe Serge Delaunay, directorul general adjunct al Distrigaz-Sud, s-au unit cu greu către Craiova în jurul orei 11. Salariaţilor din Distrigaz-Sud le este greu să deschidă gura şi, cu multe ocolişuri, ne-au declarat: "Până când nu se finalizează săpăturile şi nu se merge pe firul conductei, facem regii şi scenarii. Conducta împuşcată, corodată, erodată, decapată. Gazul poate veni de oriunde nu te aştepţi. Migrează. Se pare că acesta s-a scurs pe lângă un cablu de telefonie", ne-au declarat, într-un final, surse autorizate din Distrigaz-Sud. Nimeni, însă, nu vorbeşte despre motivul real al exploziei - conductele sunt vechi de peste 30-40 de ani şi au viaţa expirată.

Distrigaz-Sud, bombe cu ceas
Statistic, iarna îşi ia tributul de vieţi omeneşti, din cauza exploziilor de gaze. Acestea au loc periodic, îndeosebi la Distrigaz-Sud, unde conductele se află într-un stadiu avansat de erodare - peste 80% în marile oraşe. Explozia de la Craiova este ultima dintr-un lung şir de dezastre. Cele mai vulnerabile sunt oraşe mari şi supraaglomerate, precum Bucureşti, Târgovişte, Cluj, Timişora, Arad. Unele explozii au fost de-a dreptul incredibile:
* 18 mai 1998 - explozia unui subsol din Cartierul Tei, soldată cu 7 morţi
* 10 decembrie 1998 - explozia unui bloc din Craiova - 2 bărbaţi şi o fată arşi de vii
* 13 aprilie 1999 - explozia unui bloc din Bucureşti, cu 6 oameni răniţi şi apartamente distruse
* 15 august 1999 - explozia unui bloc din Piteşti, cu 2 oameni morţi, 6 răniţi, apartamente distruse şi oameni sinistraţi
* 18 iunie 2000 - mor 8 oameni în cartierul Ferentari din Bucureşti
* 21 aprilie 2003 - 3 oameni morţi în satul Pitulicea
* 22 aprilie 2003 - 9 oameni au ars ca torţele, tot în comuna Pitulicea
* 14 noiembrie 2003 - un bloc de locuinţe din Călăraşi a sărit în aer, murind 7 persoane
* 18 iunie 2005 - explozia unei fabrici de încălţăminte în cartierul Colentina, 2 oameni morţi şi 6 răniţi.

Elena PARVU, Marius PIRLEA - ADEVARUL 27.01.2006

Racolarea primarului Craiovei rupe în două organizaţia PD Dolj

Independenţa primarului Craiovei, Antonie Solomon, a ţinut aproape un an de zile. De sâmbătă, edilul-şef al Craiovei a trecut cu arme şi bagaje în ograda Partidului Democrat. "Naşul" acestui transfer politic a fost preşedintele PD Dolj, senatorul Radu Berceanu.

"Am trecut la PD pentru că am considerat că în cadrul PSD nu mai există social-democraţie. Comportamentul unora de acolo a depăşit cu mult doctrina. La PD nu am auzit de oameni care au "rupt" economia, au rupt băncile, TVA-uri, Bancorex, FNI şi aşa mai departe. Am purtat discuţii şi cu cei de la PNL, însă nu poţi, după ce ai fost doi ani membru PCR, să devii un înfocat activist liberal. E greu ca primar independent să faci ceva pentru oraşul tău", a declarat Solomon. Cât timp a fost membru PSD, Solomon s-a remarcat printr-o serie de atacuri la adresa liderilor PD Dolj. Preşedintele executiv al PD Dolj, fost candidat la Primăria Craiovei, a declarat, la un moment dat, că va pleca din partid dacă Solomon devine pedist. "Am mai avut clinciuri cu domnul Marian Jean Marinescu, dar putem să trecem peste tot ce a fost. Aşa e când lupţi pentru o funcţie importantă, cum e cea de primar al Craiovei. Eu cred că nu vor fi probleme între noi. Ba mai mult, cred că putem să devenim pri-eteni", a mai precizat Solomon.
Deputatul PD Marinescu: "O eroare politică"
Contracandidatul lui Solomon la Primăria Craiovei, deputatul PD Marian Jean Marinescu, susţine că înregimentarea edilului Craiovei în partidul său reprezintă o eroare politică. "Primirea lui Solomon în partid este o decizie a colegilor mei pe care trebuie s-o respect. Pe de altă parte, pot să-mi exprim opinia că este o eroare politică şi acest lucru o să se vadă în timp. Am luat împreună cu primarul toate problemele Craiovei. Asta în condiţiile în care au trecut deja aproape doi ani de zile de când şi-a început mandatul şi în oraş nu s-a schimbat nimic. Părerea mea e că nici în cei doi ani care au mai rămas nu o să se întâmple nimic spectaculos", a spus Marian Jean Marinescu.

Marius PIRLEA, ADEVARUL 06.02.2006

Din spitale se fura pana si copii

Caz incredibil la Craiova. Un baietel de doua luni a disparut, joi seara, de la Maternitatea Spitalului Judetean de Urgenta Craiova. Politia a fost pusa pe jar, judetul Dolj fiind luat la puricat de oamenii legii, in cautarea micutului. Nou-nascutul a fost vazut pentru ultima data joi dupa-amiaza, atunci cand cadrele medicale s-au dus sa-l hraneasca.

Directoarea Spitalului Judetean de Urgenta Craiova, Cristina Calangiu, a spus ca asistentele au ascuns disparitia copilului, incercand sa-l gaseasca pe cont propriu. Calangiu a afirmat ca a fost declansata o ancheta interna pentru a se vedea cum a fost posibil sa dispara copilul din spital. Politistii au inceput de joi seara cautarile in cazul bebelusului. Oamenii legii au ridicat aseara casetele de la camerele de supraveghere ale spitalului. Comisarul Georgel Enescu, comandantul Inspectoratului de Politie al Judetului (IPJ) Dolj, a declarat, ieri dupa-amiaza, pentru Adevarul ca exista mai multe piste pe care subordonatii sai le au in vedere.
"Nu excludem pe nimeni dintre suspecti. Avem un cerc mai mare de persoane, iar ancheta este in plina desfasurare", a spus Georgel Enescu. "Am intreprins deja cautari la parintii baietelului. Nu excludem posibilitatea ca o ruda a copilului sa fi venit sa il fi luat, avand in vedere faptul ca parintii nu aveau posibilitati sa il intretina", a mai spus Enescu."Cercetam toate mamele ale caror copii au decedat in spital in ultimele zile. Ne gandim ca poate o mama disperata a recurs la un astfel de gest. Este un caz ciudat si noi plecam de la zero", a spus Enescu. Surse din politie sustin ca este posibil ca persoana care a luat copilul sa fi avut un complice printre angajatii Spitalului de Urgenta. Copilul se afla la maternitatea spitalului inca din luna iulie. Copilul s-a nascut la Calafat pe 22 iulie. Dar pentru ca s-a nascut prematur a fost transferat pe data de 23 iulie la maternitatea Spitalului de Urgenta din Craiova. Cu toate ca medicii au declarat ca micutul fusese abandonat, directorul Directiei Judetene pentru Protectia Copilului Dolj, Florin Stancu, ii contrazice. "Micutul nu a fost abandonat de familia sa. Familia copilului locuieste la Motatei (n.r.-localitate situata la 80 de kilometri de Craiova). Tatal baiatului este orb si mama nu putea sa vina mai des la spital. Familia mai are trei copii, de trei, sase si zece ani", a spus Stancu. "Am verificat si ne-am dat seama ca familia nu se gandeste sa-l paraseasca. Doar ca nu puteau sa-l ia acasa pana nu ajungea la greutatea de 2500 de grame. In plus, daca voiau sa-l abandoneze, nu-l mai recunosteau pe micut. Baiatul are certificat de nastere si este recunoscut de tatal sau", a mai spus Stancu.

Adevarul, Marius Pirlea, 30 sep 2006

Guvernul oferă sinistraţilor din Dolj căsuţe de 40 de metri pătraţi

Guvernanţii îşi dau cu stîngul în dreptul în ceea ce priveşte soarta sinistraţilor doljeni. Guvernanţii i-au împărţit pe sinistraţi în două categorii: unii vor primi materiale de construcţii, alţii – case la cheie. În loc de 550 de milioane de lei vechi pentru o casă, cît ceruseră autorităţile doljene, Guvernul va da doar jumătate. În plus, casele promise nu vor avea mai mult de 40 de metri pătraţi. Ele vor fi formate dintr-o bucătărie, o cameră şi verandă.

Marius PÎRLEA

Prefectul Nicolae Giugea a anunţat, la sfârşitul săptămânii trecute, modul în care va începe reconstrucţia caselor afectate de revărsarea Dunării. Giugea a spus că până pe 25 iunie vor fi distribuite materiale de construcţii pentru o parte din casele distruse de ape. Pentru început, vor primi materiale de construcţii 1.214 familii ale căror gospodării au fost luate de ape. „Acestea au fost prinse în hotărârea de guvern în urma anchetelor făcute de noi. Numai că între timp au mai căzut alte 206 case şi ne aşteptăm ca şi altele să mai cadă în viitorul apropiat“, a spus Giugea. Prefectul a dezvăluit însă că Guvernul nu are de gând să acorde sprijin tuturor celor 1.214 familii pentru a-şi reconstrui casele. „Va trebui să facem anchete sociale printre aceste 1.214 familii. Cei care se află în imposibilitatea fizică de a construi vor fi ajutaţi de Guvern. Vor primi casele la cheie, aşa cum se spune. Ceilalţi, însă, vor primi materiale de construcţii – cărămidă, tablă, cherestea, ciment, tot ce este necesar“, a precizat Giugea. „Anchetele sociale vor avea în vedere numărul de membri ai familiei şi capacitatea de muncă a acestora “, a punctat prefectul. Dintre cele 1.214 case prinse în hotărîrea de guvern, mai bine de jumătate se află în Rast şi vor fi reconstruite în apropierea tabarei de sinistraţi situată la patru kilometri de comună.

Socoteala de la Dolj nu se nimereşte cu cea de la Guvern

În urma evaluărilor făcute de Prefectura Dolj s-a ajuns la concluzia că reconstrucţia unei locuinţe costă în jur de 550 de milioane de lei vechi. Vineri însă, autorităţile doljene au primit o veste cît se poate de proastă din partea secretarului de stat din Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Ioan Andreica, prezent la Craiova pentru a se întîlni cu primarii localităţilor afectate de inundaţiile de acum două luni. Andreica le-a spus acestora că reconstrucţia unei locuinţe nu poate depăşi 225 de milioane de lei pentru o casă. Potrivit prefectului Nicolae Giugea există două variante de proiecte după care se vor construi casele. Acestea vor avea aproximativ 40 de metri pătraţi şi vor fi formate dintr-o cameră, o bucătărie şi o verandă. Pentru început, Guvernul a alocat 230 de miliarde de lei pentru reconstrucţia caselor din Dolj. Asta, în timp ce autorităţile doljene ceruseră 1.400 de miliarde de lei.

Primarul din Rast îl invită pe premier să stea în casele Guvernului
„Sîntem chinezi să stăm într-o casă de 38 de metri pătraţi?“

Primarul din Rast, Iulian Silişteanu, localitatea cea mai afectată de inundaţiile din aprilie, s-a declarat „dezgustat“ de propunerea guvernanţilor. „Este bătăie de joc. Au promis ceva şi ne oferă cu totul şi cu totul altceva. Cum să faci o casă cu 200 de milioane de lei?“, a tunat Silişteanu. „Sînt 38 de metri pătraţi pentru o casă. Păi ce, eu sînt chinez? Sîntem popor de minioni? Să vină Tăriceanu să stea în casele astea că noi nu stăm. O cămară pentru borcane şi ce-o mai pune omul acolo are 1,63 de metri. Cum să pui un pat într-o cameră aşa de mică? Le punem supra-etajate, ca la puşcărie“, a acuzat edilul. Totodată, primarul nu a înţeles de la întîlnirea cu secretarul de stat cine va construi casele. „Nu ne-a spus nimic. Doar că ne dă materiale de construcţii să ne facem case. Printre sinistraţi am bătrîni de 60-70 de ani. Cum vor face ei case? Dar şi tinerii, de unde să ştie ei să facă case? S-au făcut case înainte, dar cu maistori, nu aşa. Sunt convins că oamenii se vor revolta cînd or auzi ce au de gând guvernanţii.“

Noul Rast, cu WC-ul în ogradă
Cu toate că prefectul de Dolj a declarat că noul Rast va arăta ca o localitate a mileniului III, locuinţele din comuna sinistraţilor nu vor fi dotate cu baie. „Domnul secretar de stat ne-a explicat că nu sunt bani pentru a face şi băi“, a spus arhitectul-şef al judeţului, Dumitru Cernătescu. Acesta s-a arătat la fel de nedumerit precum edilii localităţilor afectate, că Guvernul a alocat numai 200 de milioane de lei pentru o casă.

Dobre, nevoit sa faca uz de legitimatia de ministru ca sa-si parcheze masina in fata blocului

Ministrul Transporturilor, Gheorghe Dobre, a fost nevoit sa faca uz de functia sa pentru a-si putea parca masina in fata blocului din Craiova, situat chiar in centrul orasului.Asta pentru ca un politist comunitar, care avea grija de traficul din zona, i-a interzis ministrului Transporturilor si Constructiilor sa-si parcheze masina pe motiv ca acolo este locul de parcare al viceprimarului peremist Gheorghe Nedelescu.
Suparat ca politistul nu-l lasa sa parcheze, Dobre i-a aratat acestuia legitimatia de ministru. Viceprimarul Nedelescu a declarat ca niciodata nu a ordonat sa i se pastreze loc in parcare.

Adevarul, Marius Pirlea, 31 aug 2005

Toacsen, „capusa“ din fruntea Electrica Oltenia

Fosti subalterni ai directorului general al Electrica Oltenia, Vasile Toacsen, dezvaluie - sub protectia anonimatului - cum au inflorit afacerile personale si averea acestuia, de cand el se afla in fruntea institutiei. Firmele private care deruleaza afaceri cu Electrica sunt numai cateva dintre „matrapazlacurile“ lui Toacsen. Bun prieten cu fostul sef al Politiei gorjene si doljene, Toacsen n-a avut cosmaruri, ani de zile

Marius Pirlea
Cristian Vasilcoiu

Zilele lui Vasile Toacsen in fruntea Electrica Oltenia sunt numarate. Surse oficiale precizeaza ca directorul general Toacsen se afla la un pas de demitere, dupa ce mass-media a relatat doar cateva dintre matrapazlacurile cu iz penal derulate sub obladuirea gorjeanului. Cum Romania Libera si Gazeta de Sud s-au oprit asupra jafului instituit de Vasile Toacsen la Electrica Oltenia, noi va vom relata despre cum au inflorit afacerile personale ale gorjeanului, pe timpul mandatului de director si din banii Electrica. Printre cele mai rasunatoare “tunuri” date de directorul general Vasile Toacsen in dauna Electrica Oltenia se numara unul de aproximativ 100 de miliarde de lei. Este vorba despre lucrari efectuate de SC “Elco” Targu-Jiu, in Craiova, pentru Electrica Oltenia, anul trecut. Printre actionarii oficiali ai SC “Elco” se numara si finul acestuia, un anume Gheorghe Bradescu. Spunem oficiali pentru ca, se pare, Toacsen ar detine, de fapt, 80% din „Elco“, dar a preferat sa nu-si inscrie numele la Registrul Comertului, tocmai pentru a nu da nastere la interpretari. O alta dovada a legaturilor dintre SC “Elco” Targu Jiu si directorul general al Electrica Oltenia este aceea ca sotia sa a fost, initial, actionar la “Elco”. Aceasta firma a efectuat numeroase alte lucrari in Targu Jiu, Drobeta-Turnu Severin si Craiova, pentru Electrica Oltenia, in ultimii ani. “Este clar ca domnul Toacsen este dedesubtul intregii afaceri Elco, societate comerciala unde actionar a fost si sotia dumnealui si care a monopolizat intreaga piata, in Gorj, de cand domnul Toacsen conduce destinele Electrica Targu Jiu, iar, mai apoi, pe cele ale Electrica Oltenia”, declara, anul trecut, presedintele PD Gorj, Pantelimon Manta.

Afacerea „Carcasa“

O alta societate a finului lui Vasile Toacsen, care a executat lucrari pentru Electrica, cu precadere in Gorj, este SC Indapel SRL Targu-Carbunesti (si-
tuata in zona defavorizata). Atunci cand te abonai la Electrica si iti era montat, in mod gratuit, un contor, erai obligat sa cumperi carcasa pentru acesta de la SC “Indapel”, bineinteles contra cost. In caz contrar, puteai astepta mult si bine ca angajatii Electrica sa-ti branseze la retea locuinta sau firma. Detalii despre alte societati comerciale ale lui Vasile Toacsen si verisorul unui fost prefect de Dolj, care au beneficiat de favoruri din partea Electrica Oltenia, in numere viitoare ale cotidianului nostru. Alte amanunte despre afacerile cu iz penal ale lui Vasile Toacsen si despre cum a lasat-o el in sapa de lemn pe sotia unui verisor-asociat de-al sau, dupa moartea acestuia - tot in numere viitoare ale Opiniei Olteniei.

Toacsen si chestorul Codita, buni prieteni

Toate acestea au putut fi posibile si gratiei prieteniei ce-l leaga pe Vasile Toacsen de chestorul Constantin Codita, fost sef al Politiei gorjene si, mai apoi, doljene. Sotia chestorului Codita este angajata a SC Electrica, de unde a primit si un apartament de serviciu, in Targu-Jiu, devenit, ulterior, proprietate personala, la un pret derizoriu. Situatie in care chestorul Constantin Codita ori subalternii sai nu l-au mai putut lua, niciodata, la intrebari pe Toaxen. Iar dovada cea mai clara a prieteniei ce-i leaga pe Toacsen si Codita este o fotografie facuta, intamplator, zilele trecute, pe strazile municipiului Targu-Jiu, ce surprinde o “confesare” reciproca.

Ap[rut in Opinia Olteniei
Luni 28 februarie 2005

Terenurile armatei, negot politic la PNL Dolj

de Marius PIRLEA
Articol aparut in "Prima Ora in Oltenia" de Luni 26 Februarie 2007

Deputatul PLD Horatiu Buzatu il va interpela pe premierul Calin Popescu Tariceanu cu privire la modul in care s-a dat hotararea de guvern cu privire la cele 24,5 ha de teren trecute de la Ministerul Apararii Nationale, la Consiliul Local Podari. Buzatu crede ca in spatele hotararii de guvern sunt si alte interese. Presedintele PLD Dolj sustine ca liderul PNL Craiova, Ion Groza, i-a propus in 2005 un targ: Daca accepta ca Gheorghita sa intre in PNL, primea la schimb terenuri la marginea Craiovei.

Cazul celor 24,5 de hectare de teren facute cadou de Guvern edilului sef din Poderi despre care Cotidianul Prima Ora a relatat saptamana trecuta va deveni subiectul unei interpelari parlamentare. Deputatul Horatiu Buzatu a declarat ieri, intr-o conferinta de presa ca va face o interpelare adresata premierului Calin Popescu Tariceanu privind HG 1185 din 2006 prin care terenurile armatei au trecut in ograda lui Gheorghita. "Este posibil ca in spatele acestei hotarari de guvern sa fie posibile acte de coruptie. Îi adresez domnului premier aceasta interpelare, pentru ca dumnealui are mai multe parghii la indemana pentru ca sa afle adevarul. Pe de o parte functia de premier, pe de alta cea de presedinte al PNL, pentru ca hotararea de guvern este semnata de mai multi ministri liberali. Poate sa-i ceara explicatii domnului secretar de stat Paul Victor Dobre de ce a semnat dumnealui hotararea de guvern si nu domnul ministru Blaga" a spus Buzatu.

Dupa cum a relatat Prima Ora, Hotararea de Guvern este semnata de patru liberali cu greutate: premierul Calin Popescu Tariceanu, fostul ministru al apararii, Teodor Atanasiu, secretarul de stat din Ministerul Administratiei si Internelor Paul Victor Dobre si Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu.

Sint alte interese la mijloc

Presedintele interimar al PLD Dolj a lansat cateva intrebari retorice catre ministrii care si-au pus stampila pe hotararea de guvern cu pricina. "Cum a fost posibil ca domnul primar Gheorghita sa primeasca aceste terenuri in administrare atat timp cat dumnealui este cercetat in mai multe dosare penale care vizeaza modul dubios al unor tranzactii cu terenuri ? Cred ca in spatele hotararii sunt si alte interese si institutiile statului trebuie sa ne ofere niste raspunsuri."

Buzatu deconspira tandemul Groza - Gheorghita

Horatiu Buzatu a dezvaluit ieri ca unul dintre liberalii care l-au ajutat pe primarul Gheorghita sa intre in posesia terenurilor a fost subprefectul Ion Groza, actualmente presedinte al PNL Craiova. Mai mult, deputatul, pe vremea aceea liderul PNL Dolj, sustine ca Groza i-a propus un targ prin care daca accepta ca Gheorghita sa intre in PNL, primea la schimb terenuri la marginea Craiovei. "Nu pot sa nu-mi aduc aminte ca domnul Ion Groza a facut demersuri ca dl. primar Gheorghita sa fie primit in PNL. Domnul Groza a spus atunci ca domnul Gheorghita ne va ajuta mult in campania electorala de la Craiova, prin influenta pe care o are. În plus, domnul Groza mi-a spus ca domnul primar ar putea sa ne atribuie terenuri la marginea orasului. Am refuzat oferta domnului Groza spunandu-i ca dl. Gheorghita este un om patat si ca Alianta a castigat puterea cu un mesaj impotriva coruptiei. De altfel, cred ca acesta a fost unul dintre motivele care au dus la ruperea relatiei mele cu dl. Groza, si care au dus la plecarea mea din PNL", a punctat Buzatu.

Groza zice ca lucra la capitalul electoral al partidului

Presedintele PNL Craiova contesta vehement varianta oferita de deputatul Buzatu. "A fost vorba de niste discutii, dar nu de ce spune dl. Buzatu. Întradevar, am spus ca ar fi bine sa-l ajutam pe Gheorghita sa treaca terenurile de la Armata la Consiliul Local podari, pentru a fi date la oamenii din sudul Craiovei. Astfel, PNL ar fi avut de castigat capital electoral. În niciun caz nu i-am propus lui Buzatu ca sa-l accepte pe Gheorghita in partid. Nu am niciun amestec in modul in care terenurile au fost trecute de la MapN in domeniul public al comunei Podari. Acestea sunt aberatii ale lui Buzatu" a spus Groza.

Oamenii primarului, la loc de cinste

Dupa cum anticipa cotidianul Prima Ora, terenurile armatei nu vor intra in posesia oamenilor simpli di Podari, ci a prietenilor lui Gheorghita. Potrivit anexelor la Legea 247 aprobate de Prefectura Dolj, ar fi indreptatiti sa primeasca teren Rudeanu Yvonette, in numele familiei Viisoreanu, caz despre care a scris pe larg Prima Ora, dar si secretarul comunei Podari, fostul viceprimar, sau chiar membrii ai comisiei de aplicare a fondului funciar. Mai mult, unele dintre persoanelecare apar in tabelul nominal la legea 247 / 2005 au fost validate si pe legea 1 / 2000.