joi, 14 august 2008
Comuna Cârcea se bate pe banii Ford
În prezent, fabricantul de automobile varsă această sumă de bani la bugetul Craiovei. Primarul din Cârcea consideră că fabrica e pe terenul comunei.
Edilul comunei, Valerică Pupăză, susţine că terenul pe care s-a ridicat fosta Fabrică de Automobile Craiova, unde acum se află Ford, este cuprins în planul urbanistic general al comunei Cârcea, iar americanii au obligaţia legală să se înscrie în registrul agricol al comunei.
„Dacă reprezentanţii Ford respectă legea, atunci să vină de bunăvoie să se înscrie în registrul agricol al comunei Cârcea. Dacă nu vor, ne vom adresa justiţiei, să îi oblige să se înscrie şi să plătească taxele la bugetul local al comunei noastre", a afirmat edilul.
„Primul pas constă în depunerea unei înştiinţări către Ford, prin care voi aduce la cunoştinţa conducerii uzinei că terenul se află pe teritoriul administrativ al comunei Cârcea. Terenul este cuprins în planul urbanistic al comunei, care a primit avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară al judeţului Dolj şi al Consiliului Judeţean Dolj", a mai spus Pupăză.
Solomon: „Terenul este al Craiovei"
În replică, primarul Craiovei, Antonie Solomon, spune că are documente prin care va demonstra că terenul aparţine Băniei. Edilul-şef a precizat că documentele cu pricina privesc modul în care s-a făcut exproprierea zonei printr-un decret al lui Ceauşescu. El susţine că există două legi care se bat cap în cap, şi din această cauză apar tot felul de probleme între conducerile administrative ale celor două localităţi.
„Este vorba despre Legea 2 din 1968, care nici acum nu este abrogată, privind graniţele localităţilor. Mai este, bineînţeles, şi planul urbanistic general al municipiului Craiova, practic tot o lege, aprobat de Ministerul Lucrărilor Publice în 2000, prin care se stabileşte intravilanul localităţii", a spus Solomon.
Primarul Băniei a precizat că suma de bani pe care Daewoo o plătea anual la bugetul local al Craiovei era de 500.000 de euro, însă în condiţiile în care Ford a anunţat că vrea să-şi tripleze capacitatea de producţie cifra ar putea fi simţitor mai mare.
„Să nu credeţi că intrăm în colaps pentru că nu mai plătesc americanii de la Ford impozitul la Craiova. Dar să nu uitaţi ce înseamnă efortul Craiovei, care doreşte să ajungă dincolo, spre Cârcea. Au fost cheltuite sute de miliarde de lei pentru construirea unor fabrici ca Electroputere, Avioane, Daewoo, Combinatul Chimic, iar acum încearcă celelalte comune să atragă banii din impozite", a precizat Solomon. El a mai spus că este dispus să poarte negocieri cu omologul său din Cârcea.
Precedentul Metro
Primarul comunei Cârcea a mai câştigat un război cu municipalitatea craioveană. Este vorba despre taxele şi impozitele pe care le are de plătit hipermarketul Metro. Magistraţii au dat câştig de cauză comunei Cârcea, precizând că Metro se află pe teritoriul administrativ al comunei conduse de Valerică Pupăză.
Astfel, de la 1 ianuarie 2008, Metro a început să plătească taxele la Cârcea, suma care se adaugă bugetului local al comunei învecinate cu Craiova ridicându-se la 600.000 de lei noi.
Dacă reprezentanţii firmei Ford respectă legea, să vină singuri să se înscrie în registrul agricol al comunei
Valerică Pupăză,
primar Cârcea
Să nu credeţi că intrăm în colaps pentru că nu mai plătesc americanii
de la Ford impozitul
la Craiova
Antonie Solomon,
primar Craiova
Localitate cu 800 de gospodării
Comuna Cârcea este situată la cinci kilometri de Craiova. Are 800 de gospodării şi 2.100 de locuitori. Are o suprafaţă de 3.270 de hectare, din care 114 în intravilan. Bugetul comunei este de aproape 5 milioane de lei. Valerică Pupăză (40 de ani) este primar al comunei din 2004 şi a fost reconfirmat în funcţie anul acesta. Până în 2003 a fost membru PD, în acelaşi an înscriindu-se în PSD.
luni, 21 aprilie 2008
luni, 14 aprilie 2008
Casa Albă , vîndută la bucată
Secretara Primăriei Craiova, Nicoleta Miulescu - cunoscută din presă şi sub pseudonimele de culise “Nicky Şpagă şi Nicky Vrajă” - şi-a pus amprenta pe încă o afacere cu parfum puternic de tun imobiliar. Este vorba de celebra clădire Casa Albă, imobil care a aparţinut Băncii Comerţului S.A Craiova şi care a fost naţionalizat în baza decretului 119/1948. După apariţia legii 10/2001, descendenţii lui C. Neamţu, cel care a înfiinţat Banca Comerţului, au notificat municipalitatea solicitînd restituirea în natură a imobilului. Ca şi în cazul sediului Primăriei Craiova, municipalitatea emite, în 2003, o dispoziţie prin care respinge cererea formulată de descendenţii lui C. Neamţu, pe motiv că aceştia nu ar fi făcut “dovada calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii, constînd în restituirea în natură sau prin echivalent”.
Dovada rădăcinilor bancare
În faţa acestui răspuns uluitor, cei şapte moştenitori - Alexandru Missirliu, Constantin Missirliu, Stănică Bortnovschi, toţi din Bucureşti, Ştefan Dominic Bortnovschi, actualmente aflat în Franţa, Ioana Bortnovschi, cu domiciliul în SUA şi Şerban Constantin Neamţu, care locuieşte în Timişoara – au contestat la Tribunalul Dolj dispoziţia emisă de Primăria Craiova. „Considerăm că această soluţie nu este nici legală şi nici temeinică, pentru că imobilul a aparţinut Băncii Comerţului, iar prin efectul legii nr.119/1948 a fost naţionalizat. Autorii noştri au avut calitatea de acţionari ai Băncii Comerţului S.A., conform tabelului cu depunători de acţiuni la Banca Comerţului şi a „Listei de prezenţă a acţionarilor Băncii Comerţului, care au luat parte la Adunarea Generală Extraordinară ţinută la 24 martie 1948. Ambele documente sînt confirmate cu certificate eliberate de Arhiva Naţională nr. 1724/24/09/2001 şi nr.29105/21.06/2001”, se spune în contestaţia depusă la Tribunalul Dolj de către descendenţii lui C. Neamţu.
Îmi pare sincer rău de nea Vasile Bulucea că este implicat în această poveste. Mai ales că are şi grave probleme de sănătate. Oricum, sînt convins că a semnat sub garanţia Nicoletei Miulescu că e legal. Ea va răspunde în faţa procurorilor şi, evident, primarul Solomon, care trebuia să oprească această escrocherie imobiliară moştenită de la Bulucea. El, însă, a uns-o şi mai bine. Dacă Parchetul nu se va autosesiza în urma articolelor din presă, acţiunea penală o vor depune liberalii.
Ion Groza, vicepreşedinte PNL Dolj
Cascada vînzărilor, pe orizontală
Cu toate că exista un litigiu între Primărie şi cei şapte moştenitori - procesul fiind pe rol şi acum, la Curtea de Apel Timişoara, în 2004, municipalitatea deschide robinetul imobiliar sub semnătura Nicoletei Miulescu şi vînzarea apartamentelor şi spaţiilor comerciale de la Casa Albă începe să curgă în cascadă. Astfel, la 04/02/2004, Primăria vinde firmei SC COM LUX SRL Craiova unul din spaţiile comerciale de la parter, în suprafaţă de 106 metri pătraţi, încasînd 1.785.000.000 de lei vechi. Un an mai tîrziu, Primăria Craiova „mărită” toate spaţiile comerciale. Unul dintre acestea este cumpărat de Floarea Mondea, soţia fostului prefect Cornel Mondea, pe atunci coleg de partid cu primarul Vasile Bulucea. Spaţiul în suprafaţă de 129 mp a fost achiziţionat cu 2.100.000.000 de lei vechi de către familia fostului prefect Mondea. Dar nu numai spaţiile comerciale, ci şi o parte din locuinţele de la etaj au fost tranzacţionate atunci, în ciuda faptului că dosarul de proprietate asupra întregii clădiri se afla pe masa judecătorilor.
Nea Vasile semna moţăind
În ultimul an de mandat al lui Vasile Bulucea, secretara Nicoleta Miulescu a tăiat şi spînzurat în Primărie. Toate afacerile administrative au trecut prin filtrul ei, bătrînul Bulucea fiind doar pixul de pe urmă, care iscălea pe bandă rulantă tot ce-i vîra Nicky sub nas. Reţeta se pare că funcţionează şi sub actualul regim. Antonie Solomon, deşi departe de vremea senilităţii, se trezeşte de multe ori semnînd ca primaru’ documente plasate cu simţ juridic profund de către Nicoleta Miulescu.
Cu Casa Albă pînă-n pînzele albe
Alexandru Missirliu, unul dintre moştenitori, condamnă atitudinea de tip totalitar a autorităţilor din Craiova. „Este incredibil că ni se întîmplă aşa ceva într-o Românie integrată în lumea civilizată! Deşi ştiau că imobilul este revendicat, şi-au permis să vîndă şi spaţiile comerciale şi o parte din apartamente. Sper ca justiţia să facă dreptate, pentru că noi sîntem decişi să mergem pînă în pînzele albe”, a spus Missirliu.
În condiţiile în care justiţia va da dreptate moştenitorilor, aceştia oricum nu vor putea să dobîndească fizic întreaga clădire. Spaţiile care au fost vîndute nu mai pot fi recuperate, întrucît cumpărătorii îşi apără proprietăţile cu „buna lor credinţă” la momentul tranzacţiilor. Practic, moştenitorilor le-ar rămîne să se mulţumească doar cu despăgubiri din partea Primăriei.
Groza cheamă Parchetul
Vicepreşedintele PNL Dolj, Ion Groza, candidatul liberalilor la Primăria Craiova, spune că avem de-aface cu un nou dosar de competenţa Parchetului: „Grupul de mafioţi imobiliari de sub umbrela lui Solomon lucrează foarte bine. El se mai dă şi primar de dreapta, dar nu este în stare sau nu vrea să restituie adevăraţilor proprietari ceea ce li se cuvine de drept. Cred că sînt suficient de multe dovezi în acest dosar pentru a un demers penal la Parchet. Nu ai dreptul să vinzi nişte spaţii comerciale aflate în litigiu”.
marți, 8 aprilie 2008
Primăria cade, dar nu se predă proprietarilor
- Familia Neamţu are mari şanse să cîştige pînă la alegeri clădirea din A. I. Cuza, nr. 7
Noul primar al Craiovei nu se va putea bucura prea mult de scaunul de edil-şef al Băniei. Şi asta pentru că actualul sediu central al Primăriei Craiova, situat pe strada A.I Cuza nr. 7, este revendicat de o parte a celor ce-i moştenesc pe foştii acţionari ai Băncii Comerţului, cei care au ridicat impozanta clădirea din buricul Băniei.
Moştenitorii, pe numele lor Alexandru Missirliu, Constantin Missirliu, Stănică Bortnovschi, toţi din Bucureşti, Ştefan Dominic Bortnovschi, actualmente aflat în Franţa, Ioana Bortnovschi, cu domiciliul în SUA, Şerban Constantin Neamţu, care locuieşte în Timişoara, Alexandru Becherescu din Craiova au început demersurile de a intra în posesia clădirii încă din 2001, cînd au notificat municipalitatea în baza legii 10/2001, solicitînd „restituirea în natură a cotei parte ce ni se cuvine din bunul imobil-sediul social al Băncii Comerţului SA situat în Craiova, strada A.I. Cuza nr.7”. În afara celor enumeraţi mai sus, mai există alţi doi moştenitori – Niculina Neamţu şi Tudor Neamţu – care nu au depus notificări în baza legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv.
După cinci ani răspunde şi Primăria
Cu toate demersurile întreprinse pe vremea fostului primar al Craiovei, Vasile Bulucea, moştenitorilor le-a fost imposibil să intre în posesia clădirii. Chiar dacă notificarea către Primărie s-a făcut la jumătatea anului 2001, la sfîrşitul 2002 moştenitorii nu primiseră nici un răspuns din partea municipalităţii craiovene. Mai mult, cuplul Bulucea-Miulescu s-a purtat cu moştenitorii ca pe vremea Anei Pauker. În 2005, moştenitorii cheamă în judecată Primăria Craiova pentru a-i obliga pe aceştia să emită o dispoziţie de restituire în natură. Un an mai tîrziu, Primăria Craiova emite dispoziţia nr. 8425/26.04.2006 prin care respinge cererea privind „restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în str. A.I. Cuza, nr.7”.
“Nu fac dovada dreptului de proprietate”
Eminenţa cenuşie a primăriei, am numit-o aici pe secretara Nicoleta Miulescu, susţine că moştenitorii nu au făcut dovada că actualul sediu central al municipalităţii ar fi aparţinut Băncii Comerţului. „Calitatea de acţionari ai Băncii Comerţului Societate Anonimă - Craiova, nu îi îndreptăţeşte pe solicitanţi la restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii, avînd în vedere faptul că nu fac dovada dreptului de proprietate al persoanei juridice asupra imobilului revendicat, nedepunînd la dosarele de notificare acte translative sau constitutive de drepturi care să confere Băncii Comerţului calitatea de proprietar al imobilului situat în Craiova, str. A.I. Cuza, nr 7, în temeiul stipulat de art. 23 din legea 10/2001-republicată”, se spune în dispoziţia semnată de primarul Antonie Solomon şi Nicoleta Miulescu. Mai mult, reprezentanţii municipalităţii afirmă că “solicitanţii nu dovedesc calitatea de proprietar a persoanei juridice emitentă a acţiunilor asupra imobilului, avînd în vedere faptul că în Buletinul Clădirii nr. 15 întocmit la recensămîntul realizat în anul 1948, figurează ca proprietar Banca Naţională Dolj, iar imobilul avea regimul juridic de instituţie publică. Tot în Buletinul Clădirii se precizează că Banca Comerţului se afla în lichidare, iar construcţia nu avea destinaţie de bancă, ci era ocupată de Direcţia 3 regională CFR şi Serviciul F3 Regional CFR, care aveau calitatea de chiriaşi din data de 15.11.1945 şi achitau chiria Băncii Naţionale a României, inclusiv la nivelul anului 1948”.
Moştenitorii vin cu documente
Dispoziţia municipalităţii a fost contestată în instanţă de către moştenitori. Aceştia afirmă că au făcut dovada faptului că sînt îndreptăţiţi la restituire prezentînd o serie de documente eliberate de Arhivele Naţionale, din care reiese fără dubii că sediul actual al primăriei aparţine fostei Bănci a Comerţului: “Considerăm această dispoziţie precum şi motivarea sa ca fiind nelegală. Imobilul în cauză a aparţinut Băncii Comerţului SA Craiova, iar preluarea sa în baza decretului nr. 92/1950 este nelegală, întrucît actul normativ respectiv se referea la imobile cu o destinaţie anume, respectiv fond de locuinţe.(…) Solicităm restituirea în natură a imobilului, întrucît acesta a fost preluat fără titlul de stat. Învederăm, de asemenea că Banca Comerţului SA - Craiova a fost înfiinţată în anul 1897 din iniţiativa autorului Constantin Neamţu, avînd caracterul unei afaceri de familie, împrejurarea demonstrată şi de strînsele relaţii de familie ale autorilor noştri, principalii acţionari(...) În dovedirea cererii noastre înţelegem să ne folosim de proba cu acte şi expertiza tehnică de specialitate”. Procesul dintre Primărie şi moştenitori a fost strămutat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe de la Craiova la Timişoara.
Missirliu: „Bulucea şi Solomon au fost la fel de cîinoşi”
Unul dintre moştenitori, Alexandru Missirliu, s-a declarat revoltat de modul în care s-au purtat în tot acest timp autorităţile din Craiova. „S-au comportat cu duşmănie şi cu dispreţ. Atît Bulucea, cît şi Solomon au fost la fel de cîinoşi. Dacă vom cîştiga, vom vedea ce facem cu clădirea. Să ajungem noi acolo. Mă bucur că procesul a fost strămutat la Timişoara”, ne-a declarat Missirliu.
Solomon: “O rezolvăm, că nu mai luăm fonduri!”
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, spune că în cazul în care moştenitorii vor cîştiga şi se va mai afla în fruntea Primăriei Craiova, nu va renunţa în ruptul capului la clădire. „Avem un litigiu cu moştenitorul unuia dintre foştii acţionari ai băncii, care a funcţionat în clădire acum 100 de ani. Dacă va cîştiga în instanţă, va trebui să-l despăgubim ca să fim proprietari deplini ai clădirii“, a spus Solomon. Situaţia actuală nu-i convine nici edilului-şef, pentru că în condiţiile în care clădirea stă să cadă, nu poate să facă nimic pînă la finalizarea litigiului. “Nu putem accesa nici un fond pînă nu rezolvăm acest litigiu”, a conchis Solomon.
Proiectată de Mincu, evaluată la 20 de milioane de dolari
Clădirea fostei Bănci a Comerţului, acum sediul Primăriei Craiovei, a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu. Clădirea a fost terminată în 1916 de către Constantin Iotzu, elevul lui Mincu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneţiene şi grilaje de fier forjat. Moştenitorii au estimat valoarea imobilului, în 2002, la suma de 20 de milioane de dolari.
Coaliţia anti-Solomon
Candidaţi şi finanţatori, strîns uniţi sub un singur slogan: totul pentru Nedelescu!
Actualul primar al Craiovei nu va avea o campanie liniştită. Şi asta pentru că adversarii săi s-au prins într-o horă politică inedită, scopul declarat fiind cîştigarea primăriei de către candidatul creditat cu cele mari şanse să-l răpună pe Solomon. Coaliţia este formată, pentru început, din Gheorghe Nedelescu, Ion Groza, Mihai Stancu şi Adrian Mititelu. Nume grele, avînd un singur ţel: decapitarea actualului primar
Strategia este cît se poate de simplă. Cei patru vor juca împreună pentru a duce alegerile în turul doi. Fiecare dintre ei are rolul său. Obiectivul careului anti Solomon este de a culege cît mai multe voturi astfel încît să-l coboare pe candidatul PD-L sub 50 la sută.
Nedelescu-gospodarul
Candidatul PSD, Gheorghe Nedelescu, va fi omul bun. Nu-l va ataca pe Solomon. Va fi omul proiectelor, candidatul-gospodar apropiat de cei nevoiaşi. Nedelescu trebuie să atragă de partea sa electoratul PSD şi ceva peste astfel încît să treacă de pragul celor 30 de procente. „Nea Gigi” este speranţa coaliţiei fiind cel mai bine plasat în opţiunile electoratului între cei patru. Nedelescu are rolul de a-i aplica lui Solomon lovitura de graţie în turul doi. Viceprimarul este candidatul coaliţiei, pentru el vor munci, practic, ceilalţi trei cu tot cu finanţatorii lor.
Dacă Solomon rămîne primarul Craiovei în 2008, eu, impreună cu echipa de fotbal şi împreună cu toţi apropiaţii mei şi familia mea, vom părăsi oraşul Craiova.
Adrian Mititelu, septembrie 2007
Groza justiţiarul
Candidatul PNL, Ion Groza, va fi justiţiarul. Rolul lui Groza este de a aduce aminte cu fiecare prilej de aşa-zisele dosare ale lui Solomon şi de tunurile imobiliare date de primar. Campania lui Groza va fi una deosebit de agresivă la adresa lui Solomon. Ţinta lui Groza este de a-i atrage de partea sa pe toţi cei care se simt „furaţi” de Solomon. Liberalul a fost cel care a preluat din presă „Afacerea Real” şi l-a acuzat pe Solomon că i-ar fi cerut şpagă impresarului lui Andrea Bocceli.
Stancu-Audienţă
Un rol important în această coaliţie îl va avea şi candidatul PC, nimeni altul decît preşedintele Asociaţiei de Luptă Împotrivă Corupţiei şi Abuzurilor, Mihai Stancu, fostul realizator al emisiunii „Audienţa” de la Tv Oltenia. Iniţial Stancu a vrut să candideze independent însă şi-a dat seama că este mai bine să joace sub umbrela unui partid. A ales Partidul Conservator. Stancu a fost aruncat în luptă pentru a ciupi voturi fiind cumva alternativa la Groza şi Nedelescu. Stancu îl va seconda pe Groza în a aduce în faţa electoratului actele de corupţie de la nivelul Primăriei Craiova. De altfel, pe perioada cît a realizat emisiunea „Audienţa”, Stancu nu l-a menajat deloc pe edilul-şef, fapt ce a atras mînia primarului.
Mititelu, banu’ şi ziaru’
Ultimul, dar nu cel din urmă, de departe cel mai înverşunat adversar al lui Solomon, este patronul Universităţii Craiova, Adrian Mititelu. Acesta nu s-a hotărît dacă va candida sau nu, însă în orice variantă va fi un membru-jucător al coaliţiei anti-Solomon. În cazul în care va candida o va face ca independent. Din această postură va încerca să atragă de partea sa pe cei scîrbiţi de politică şi pe cei care nu mai au încredere în politicieni. Un alt segment vizat de Mititelu este cel al suporterilor Universităţii Craiova. Dacă nu va candida, Mititelu va sprijini mediatic coaliţia prin ziarul pe care-l patronează, „Ediţie Specială”. Un alt avantaj deloc de neglijat este cel finaciar. Cum din drepturile de televizare va cîştiga o grămadă de bani, finaţarea echipei fiind asigurată, Mititelu va putea să bage mîna mult mai adînc în sac şi să pună la bătaie o sumă consistentă împotriva primarului.
Solomon: „Nu mi-e frică de coaliţie”
Va fi interesat de văzut cum va acţiona edilul-şef împotriva strategiei puse la cale de contracandidaţii săi. Declarativ, Solomon susţine că nu are de ce să-şi facă probleme. „Nu mă interesează ce coaliţii fac ei. Eu am strategia mea, ei pe a lor. Nu-mi este frică de nimeni”, spune Solomon.
Coaliţia merge ca unsă
Relaţiile cordiale dintre cei patru sînt mai mult decît evidente. Cel puţin asta reiese din declaraţiile publice pe care le fac ei. „Nu m-ar deranja să fiu viceprimarul domnului Groza, dacă va cîştiga”, spune Nedelescu. „Nici pe mine nu m-ar deranja să fiu viceprimarul lui nea Gigi”, replică galant Groza. Nici Mihai Stancu nu se lasă mai prejos: „Îmi voi îndrepta toate armele împotriva lui Solomon”. Cît despre Mititelu, acesta acordă spaţii largi de campanie în Ediţie Specială, atît lui Groza cît şi lui Nedelescu.
joi, 3 aprilie 2008
Berceanu crede că "baronii locali" vor dispărea
Bătălia preşedinţilor la şefia CJ Dolj
Ion Prioteasa, Radu Berceanu, Mario Ovidiu Oprea, Dragoş Cotarcea, Victor Odolbaşa, Constantin "Dilly" Şerbănoiu. Ce au în comun toţi aceşti politicieni? Toţi sunt preşedinţi de filială şi toţi vor candida la şefia Consiliului Judeţean Dolj.
"Scoaterea" la concurs a postului de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj i-a forţat pe liderii organizaţiilor judeţene să iasă la bătaie şi să nu se mai ascundă în spatele unei liste de partid. Rând pe rând, liderii locali ai partidelor care activează pe scena politică doljeană şi-au anunţat candidatura la funcţia cea mai importantă din administraţia judeţeană. Primul care şi-a făcut intrarea în această bătălie a fost "veteranul" politici din Bănie, senatorul Radu Berceanu, liderul democrat-liberalilor doljeni. "Parlamentul nu mai reprezintă o provocare pentru mine. 18 ani îmi ajung", şi-a motivat candidatura senatorul doljean. Imediat după Berceanu în cursa pentru un nou mandat a intrat actualul preşedinte al CJ Dolj, Ion Prioteasa, şeful social-democraţilor doljeni. "Vreau să termin ce am început", a explicat Prioteasa. Nici liderul liberalilor doljeni, senatorul Mario Ovidiu Oprea, nu a zis pas atunci când a fost aruncat de mai marii partidului în bătălia pentru şefia CJ Dolj. Alţi doi preşedinţi care vor candida sunt Dragoş Cotarcea de la PC şi Victor Odolbaşa de la PNG, ultimul "vice" la CJ. Sarea şi piperul competiţiei va fi fără îndoială fostul senator Constantin Dilly Şerbănoiu, actualmente preşedinte la Dolj al unui partid de buzunar -PSD Constantin Titel Petrescu.
Peremiştii merg pe mâna lui Mitriţă Singurii care nu şi-au trimis liderul să candideze la judeţ sunt peremiştii. Aceştia vor fi reprezentanţi de omul de afaceri Constantin Mitriţă. Preşedintele interimar al PRM Dolj, Constantin Băducă, va candida, dacă va primi până la urmă sprijinul colegilor săi, la Primăria Craiovei.
Prioteasa vs Berceanu sau PSD vs. PD-L
Fără îndoială, bătălia se va da între Ion Prioteasa şi Radu Berceanu, adică între PSD şi PD-L. Va fi o luptă interesantă în care va conta forţa organizatorică a partidelor pe care le au în spate. Nu în ultimul rând vor conta şi primarii pe care se bizuiesc cele două partide.
Se va lăsa cu demisii
Faptul că preşedinţii organizaţiilor judeţene au intrat în această bătălie demonstrează importanţa pe care o reprezintă funcţia numărul unu de la CJ. Rezultatul scrutinului din iunie va arăta dacă cei care conduc în acest moment organizaţiile locale au şi reprezentativitate în rândurile electoratului. Cei care vor obţine rezultate sub media partidelor pe care le conduc vor fi, probabil, zburaţi din funcţii.
Elena Udrea: "M-am simtit mandra de tara mea, de Presedintele meu."
Elena Udrea marturiseste pe blogul sau ca este mandra de presedintele Traian Basescu si de politica externa pe care acesta o promoveaza."Astazi m-am simtit mandra ca sunt romanca. M-am simtit mandra de tara mea, de Presedintele meu. Dincolo de simpatiile sau antipatiile pe care fiecare dintre noi le avem, ziua de astazi ar trebui sa ne faca sa ne simtim patrioti. Romania arata ca, promovand o politica externa coerenta, corecta si ferma, in sfarsit conteaza", scrie Udrea.
Turcescu şi Gheorghe au rămas fără emisuni
Emisiunea "100%" a carui moderator era Turcescu, va fi scoasa din grila de programe. "Andrei Gheorghe nu mai are o emisiune proprie de anul trecut, de cand realiza, impreuna cu jurnalista Corina Dragotescu, emisiunea "Ultima ora". Locul lui Turcescu va fi luat, temporar, de Andreea Cretulescu. Turcescu a confirmat, pentru Evz, ca va prelua consucerea statiei din Spania, dar a precizat ca va aparea in continuare in programele Realitatii, in calitate de comentator. "Voi fi Project Manager pentru statia din Spania, lucrurile sunt in dezvoltare acolo", a spus el.Realitatea TV investeste aproximativ doua milioane de euro pentru constructia institutionala a unui nou canal de stiri, care va lua nastere pana la sfarsitul acestui an sub denumirea Realitatea International", anunta un comunicat al postului.
miercuri, 2 aprilie 2008
Parcul industrial, altă lovitură umanitară
Din poziţie de donator imobiliar, afaceristul Cherciu momeşte şi Ford-ul spre Pieleşti
Spiritul filantropic al omului de afaceri Ştefan Cherciu a început să se dezvolte odată cu pofta de a deveni mare latifundiar. Asta se întîmplă cam din 2005, cînd Cherciu a făcut cadou Primăriei din Robăneşti 400 de metri cubi de piatră cu care au fost reparate în întregime drumurile din comună. Le-a dat piatră şi le-a cumpărat terenurile. Ajuns moşier modern, Cherciu e gata să ofere furnizorilor de la Ford un teren de 40 de hectare şi asta pentru că vrea să direcţioneze firmele cu pricina acolo unde are el interes.
Omul de afaceri craiovean Ştefan Cherciu seamănă tot mai tare cu un donator imobiliar de meserie. După ce a cedat şapte hectare de teren Consiliului Judeţean Dolj, Cherciu este gata să facă acelaşi lucru şi pentru furnizorii Ford. De data aceasta, halca de teren este de aproximativ 40 de hectare. Şi acum, patronul de la „Casa Noastră” susţine că nu urmăreşte altceva decît dezvoltarea zonei.
Termopane umanitare nu are
Totuşi, cu jumătate de gură el a recunoscut pentru Money Expres că nu s-ar supăra dacă furnizorii Ford ar cumpăra de la „Casa Noastră” ferestre şi uşi pentru viitoarele construcţii. „Oricum, nu aş putea vinde atît de multe ferestre şi uşi, încît să ajungă la valoarea de piaţă a terenului oferit“, revine Cherciu la statutul său preferat, de filantrop. Omul de afaceri nu vrea să dezvăluie unde anume va dona cele 40 de hectare de teren pentru furnizorii Ford. Spune că aşteaptă să vadă dacă oferta lui va fi luată în seamă. De fapt, politica lui Cherciu este simplă, pragmatică şi are o mică legătură cu filantropia. El urmăreşte ca pe lîngă fiecare parcelă de teren a sa să aducă cîte un investitor strategic, care să preseze autorităţile să doteze zona cu utilităţi. Şi cum despre Cherciu se spune că a cumpărat peste 1.000 de hectare de teren în jurul Craiovei, nu e nici o surpriză că încearcă prin speculaţii inteligente să crească valoarea pămîntului dintre aeroport şi Pieleşti.
Cum l-a fermecat pe primarul din Robăneşti
Ştefan Cherciu a început să cumpere teren în zona Robăneşti-Pieleşti şi, apoi, s-a deplasat către Malu Mare şi alte localităţi din jurul Craiovei. Cînd a început el să cumpere terenurile erau folosite de proprietarii pentru culturi agricole. Edilul din Robăneşti povesteşte pe site-ul primăriei un episod interesant cu patronul de la „Casa Noastră”. Era în perioada în care comuna fusese inundată. „Stăteam în biroul meu şi mintea-mi plecase aiurea. Mă-ntrebam cum şi ce să fac pentru acei locuitori ai satelor Lăcriţa Mare, Golfin şi Robăneştii de Sus. Cînd, la un moment dat, bate cineva la uşă. Întîi, aproape că refuz să aud. Dar insistă. Cu un glas domol, răguşit, îi permit să intre. Era un domn simpatic, îmi părea cunoscut Ştefan Cherciu. Îl cunoscusem întîmplător, era interesat să cumpere o mică suprafaţă de teren arabil. Îl poftesc să ia loc, îi ofer o cafea. Mă tot întreba ce-am de sînt supărat. Păi cum să nu fiu, domnule, supărat, îi răspund pe un ton cam în forţă, cînd văd că în satul meu nu se poate circula din cauza craterelor lăsate-n drum de inundaţii? Om cu suflet mare şi frică de Dumnezeu, Ştefan Cherciu se ridică peste biroul meu, loveşte ceaşca de cafea, răsturnînd-o pe pardoseală, şi-mi spune: Lasă, domn primar, că vă ajut eu cu ceva piatră. Vom face drumurile aşa cum au fost!(...) În ziua următoare, de dimineaţă, pe la ora 8.00, sună telefonul. Domnul Ştefan Cherciu mă anunţă că au plecat maşini cu piatră către Primăria Robăneşti. Patru zile la rînd au venit şi-au descărcat. Însoţeam maşinile şi vedeam cum drumul se reface cît de cît şi cum circulaţia revine la normal. Am primit de la domnul Cherciu 400 mc de piatră, reparînd în întregime drumurile”.
„În spatele aşa-zisului gest umanitar, se văd cu ochiul liber afaceri de zeci de milioane de euro, cu comisioanele aferente către administraţie. Dacă are 1.000 de hectare, Cherciu poate să doneze şi 100, pentru că valoarea celorlalte 900 se înzeceşte rapid, pe toate căile. Vin utilităţile, vine Ford-ul, drumul spre spitalul regional o să străbată tot domeniile lui Cherciu. Să vedem, însă, cum vor explica ei procurorilor amplasarea spitalului pe terenurile lui Cherciu, şi nu pe cele cu care Consiliul Judeţean a fost împroprietărit la aeroport“
Gelu Vişan, consilier judeţean PD-L
Vine Ford-ul, creşte parcul
La Pieleşti, Ştefan Cherciu a adus spitalul regional. Acum urmăreşte să-i dirijeze pe furnizorii Ford acolo unde are el interes. În fapt, Cherciu plănuieşte ca pe pămînturile sale, cu sprijinul autorităţilor, să se construiască un fel de parc industrial privat utilat la standarde europene. „Parcul industrial de la Cluj are deja 150 de hectare, iar in Craiova abia daca sînt 20 de hectare. Dacă noi nu facem ceva, cine va face?“, se întreabă retoric afaceristul. Cu alte cuvinte, Cherciu pune la dispoziţia furnizorilor FORD 40 de hectare de teren, autorităţile se ocupă de tot ce înseamnă utilităţi, iar omul de afaceri poate să dezvolte în zonă un parc industrial de toată frumuseţea întins pe cîteva sute de hectare. Proiect mare, viabil, fără încărcătură penală. Cel puţin cîtă vreme suspiciunea că totul se socoteşte în culisele Consiluilui Judeţean nu se transformă într-un dosar la DNA, aşa cum ameninţă consilierul Gelu Vişan.
luni, 24 martie 2008
„Casa Noastră”, tun umanitar
Cunoscuta firmă de termopane a donat pămînt şi a primit utilităţi de trei ori mai valoroase
Omul de afaceri Ştefan Cherciu, unul dintre acţionarii firmei „Casa Noastră“, a speculat inteligent proiectul administrat de Consiliului Judeţean în vederea construcţiei unui spital regional. Printr-un gest filantropic de mare efect imobiliar, Cherciu a reuşit să tripleze valoarea terenurilor pe care le deţine la Pieleşti.
Ştefan Cherciu a donat anul trecut Consiliului Judeţean (CJ) Dolj şapte hectare de teren, pe raza localităţii Pieleşti. Au fost semnate atunci două acte de donaţie: unul prin care firma „Casa Noastră“ dona 2,6 hectare şi altul cu familia persoanei fizice Ştefan Cherciu, pentru 4,4 hectare. Valoarea donaţiei: 700.000 de euro. Cum în zona cu pricina nu există utilităţi, mai marii CJ Dolj şi-au luat angajamentul că vor aduce în zonă cele necesare desfăşurării activităţii unui spital. Este vorba de racordarea zonei la apă şi canalizare. Pentru aducţiunea de apă, Primăria Pieleşti a depus documentaţia pentru obţinerea finanţării prin ordonaţa 7, iar pentru canalizare se caută încă soluţii, mizîndu-se tot pe o finanţare guvernamentală.
Vine apa, se scumpeşte pămîntul
La prima vedere, gestul patronului de la „Casa Noastră“ ar fi de salutat. Însă, faptul că omul de afaceri deţine în zonă zeci de hectare de teren, ne îndreptăţeşte să credem că în spatele gestului filantropic se ascunde altceva. Şi anume că Ştefan Cherciu a urmărit de fapt creşterea valorii terenurilor pe care le deţine la Pieleşti. Cu utilităţile la botul calului, terenurile şi-au triplat practic valoarea de piaţă. Dacă la momentul donaţiei pămîntul se vindea acolo cu 10 euro metrul pătrat, acum preţul pleacă de la 30 de euro în sus.
Fabrică şi sediu la Pieleşti
Cam în acelaşi timp în care a cedat CJ Dolj cele şapte hectare, firma Casa Noastră îşi făcea planuri de dezvoltare în zonă. Mai marii firmei au anunţat că vor investi 45 de milioane de euro în trei hale de producţie a ferestrelor şi uşilor din PVC, precum şi a unui sediu administrativ, în localitatea Pieleşti. Clădirile vor fi construite pe un teren de 170.000 de metri pătraţi, iar cele trei hale de producţie vor avea, în total, o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi. În apropierea fabricilor, firma va construi un imobil de birouri structurat pe parter si patru etaje, în care va funcţiona sediul central al companiei.
Cherciu: „O donaţie pentru comunitate”
Omul de afaceri neagă că ar fi avut vreun interes în spatele gestului filantropic. „A fost o donaţie pentru comunitate, nu pentru interesele mele. Am făcut suficient de mulţi bani, încît să nu am nevoie să vină Consiliul Judeţean Dolj să bage utilităţi în zonă. Eu m-am oferit să cumpăr teren unde vor dumnealor, însă mi-au zis să le dau unde am, că sînt în criză de timp. Aşa le-am donat terenul de la Pieleşti”, a declarat pentru săptămînalul „Înainte” omul de afaceri. „Unde construiesc eu halele, am utilităţi, aşa că nu am nevoie. Mi-am făcut staţie de epurare, am şi puţ de apă, aşa că dacă cineva spune că am avut interes, se înşeală. Eu am oferit teren şi celor de la Ford, numai să vină să investească la Craiova. Dacă toţi oamenii cu bani din Craiova ar proceda ca mine, cred că ar fi mult mai bine pentru oraş”, a adăugat Cherciu.
Oltenia Mall, o altă afacere „Casa Noastră“
O altă afacere a firmei „Casa Noastră“ este Oltenia Mall, un complex dezvoltat pe 20 de hectare de teren, la Malu Mare. Proiectul, la care este asociată şi o firmă italiană, prevede construirea a şase ştranduri, săli de bowling, patinoare, amenajarea unui parc în suprafaţă de şase hectare, cu locuri de joacă pentru copii, cu terenuri de baschet, tenis, handbal şi fotbal, dar şi a unui mall de 8.000 de metri pătraţi. În proiect mai există un cinematograf modern multiplex, trei hyper-market-uri, hotel şi bussines center, o parcare cu cinci niveluri, plus o sumedenie de alte servicii.
Gelu Vişan: „Donaţia este penală“
Consilierul judeţean Gelu Vişan (foto) susţine că afacerea este de dosar penal. „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil trecerea terenurilor de la aeroport în administarea Consiliului Judeţean Dolj. Şi este vorba de 256 de hectare. Această aşa-zis donaţie nu se poate justifica decît dacă au fost şi alte interese la mijloc. Şi vă spun sigur că în jurul acestor interese se învîrt cîteva zeci de milioane de euro. Valorea terenurilor lui Cherciu va creşte de cel puţin 20 de ori. O dată, datorită utilităţilor şi apoi pentru că drumul care va lega Craiova de spitalul regional va străbate domeniile lui Cherciu. Repet, Consiliul Judeţean avea teren, dar nu a vrut să intre în posesia lui”, a spus Vişan, care promite că va pune afacerea pe masa procurorilor de la DNA.
Liberalul energetic, 11.000 € pe lună
Directorii regiilor bat suta
Salariul directorului Compexului Energetic Craiova se situează cu mult peste cel al şefilor de regii din Bănie, instituţii aflate în subordinea municipalităţii. Directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ Craiova, Ion Petre, cîştigă aproximativ 90 de milioane de lei pe lună. La rîndul său, directorul Regiei Autonome de Transport Craiova bagă în buzunar, cu tot cu sporuri şi prime, undeva pe la 100 de milioane de lei vechi. Şi salariul directorului termoficării craiovene, Tatian Tudorache, se învîrte tot în jurul sumei de 100 de milioane de lei pe lună, la fel ca şi al directorul Companiei de Apă „Oltenia”. Într-un sondaj rapid realizat printre alţi directori liberali, cu posturi călduţe, aceştia au recunoscut, nervoşi, că salariile lor abia se zbat între 60-80 de milioane de lei.
Nicoleta se apropie timid
Pînă şi mămica tranzacţiilor cu terenuri, Nicoleta Miulescu, secretarul Primăriei Craiova, este copleşită de netul lui Ion Dinulescu. Iar ea chiar nu se poate plînge că o duce tocmai rău, din moment ce ia în mînă 135 de milioane de lei vechi lunar. Adică salariul de la Primărie este de fix 100 de milioane netul, însă Nico se descurcă şi tot mai strînge, pe lîngă, alte 35.
I-a umilit pe toţi!
Salariul şefului Complexului Energetic Craiova, Ion Dinulescu, le dă clasă în materie celor mai influenţi oameni ai judeţului. Astfel, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, cîştigă aproximativ 45 de milioane de lei pe lună, prefectul Silviu Dumitru - 75 de milioane, iar primarul Craiovei, Antonie Solomon, încasează 70 de milioane. Nici adunaţi, cei trei nu reuşesc măcar să umfle portofelul lui Dinulescu.
De la mina de „lihnit“, nabab la CE
Ion Dinulescu a ajuns în această funcţie babană graţie carnetului de membru al Partidului Naţional Liberal. El a fost numit director general în luna mai a anului trecut, înlocuindu-l pe Constantin Bălăşoiu. Ordinul de numire a fost semnat de doi colegi de partid, ministrul Economiei si Finanţelor, Varujan Vosganian, şi de preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu. Pînă să ajungă la Complexul Energetic, Dinulescu a fost vicepreşedintele societăţii comericale Genardo Prod Com din Craiova, care are ca obiect de activitate producţia de echipamente de protecţie. Pînă în 2001 a fost directorul Institutului de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectare pentru Mine de Lignit Craiova.
De trei ori cît Tăriceanu!
Din luna mai a anului trecut, de cînd a fost instalat în fruntea Complexului Energetic Craiova, Dinulescu a devenit liberalul cu cea mai înaltă leafă în stat. Şeful său politic, premierul Tăriceanu, cîştigă 8.357 lei pe lună, adică mai puţin de o treime din salariul lui Dinulescu.
sâmbătă, 22 martie 2008
Fotoliul consilierului Radu, 50.000 de euro
Aceasta este suma negociată, prin convenţie scrisă, cu fostul lider al PRM Dolj
50.000 de euro. Aceasta este suma pe care trebuie s-o plătească Radu Marin, pentru că a refuzat să părăsească fotoliul de ales local, după ce şi-a dat demisia din PRM. Săptămânalul « Înainte « a intrat în posesia convenţiei de fidelitate între consilier şi PRM.
Fostul consilier PRM, Radu Marin, trecut cu arme şi bagaje în ograda PD-L, este bun de plată. În 2004, consilierul PRM a semnat o convenţie de fidelitate prin care se obliga ca în situaţia în care va părăsi partidul să-şi dea demisia şi din calitatea de ales local. Convenţia de fidelitate are anumite clauze care stipulează că aleşii locali PRM care nu respectă documentul respectiv trebuie să plătească daune partidului. “În cazul în care consilierii municipali nu respectă această obligaţie vor trebui să plătească despăgubiri în valoare de 50000 de euro. Această obligaţie este justificată de eforturile financiare efectuate de PRM Craiova în pregătirea consilierilor, a campaniei electorale precum şi suţinerea mandatelor de consilieri municipali pe perioada 2004-2008”, se spune în convenţia de fidelitate semnată între Gheorghe Nedelescu, în calitate de preşedinte al PRM Craiova şi Radu Marin – consilier municipal. Convenţia s-a încheiat în baza art.969 din Codul Civil şi are o durată de 4 ani de la data semnării, 23.06.2004.
Alesul local şi-a dat demsia din PRM pe data de 4 decembrie, anul trecut. Radu Marin îşi motiva plecarea din partid prin faptul că la nivel naţional “conducerea PRM este depăşită ca vîrstă, stil de muncă şi limbaj, ceea ce a provocat o slabă colaborare cu membrii şi simpatizanţii din organizaţia PRM Craiova”. La cîteva zile de la demisia din PRM, Radu Marin s-a înscris în PD-L. Deşi de la înscrierea lui Radu Marin în formaţiunea condusă la Craiova de primarul Antonie Solomon au trecut aproape trei luni de zile, fostul peremist a uitat ce a semnat în 2004 şi nu şi-a dat demisia şi din calitatea de consilier municipal.
Băducă pune juriştii la treabă
Preşedintele interimar al PRM Dolj, Constain Băducă, nu ştia de existenţa acestei convenţii de fidelitate. «Acum aud pentru prima oară de aşa ceva. O să mă intersez despre ce este vorba şi o să mă consult cu juriştii partidului să văd ce este de făcut. Ne-ar prinde bine cei 50.000 de euro în campania electorală», a spus Băducă.
A concesionat şi a plecat din partid
Consilierul municipal este patronul restaurantului Sale&Pepe, situat lîngă supermarketul „Primăvara“, chiar în buricul oraşului. Anul trecut, Radu Marin a concesionat de la primărie 50 de metri pătraţi în faţa restaurantului, pentru a-şi mări terasa. La cîteva luni după ce a reuşit să-i convingă pe consilierii locali să-i voteze concesionarea, a plecat din PRM la PD-L.
Prefectul strigă „hoţii!“, fiul sare la bătaie
Cînd nu-i dispare portofelul, i se fură telefoanele. Iar atunci, Dumitru Jr. devine agresiv
Prefectul de extracţie liberală este un personaj simpatic. Aproape fiecare apariţie publică sau privată a prefectului se transformă într-un eveniment de presă. Şi să nu credeţi cumva că aceste evenimente sînt lucrate de oamenii care îl consiliază pe prefect. Nici vorbă.
Aşa s-a întîmplat şi pe 8 martie, cînd Silviu Dumitru şi-a scos soţia în oraş cu ocazia Zilei Femeii. Familia Dumitru a chefuit alături de alţi prieteni la Hotelul Europeca. La chef, au participat mai mulţi liberali, care au venit împreună cu soţiile. Pe la două noaptea, Dumitru a sărit ca ars: „Mi-au furat telefonul. Ce mă fac? Am numere importante în el”. Imediat, prefectul i-a chemat la ordin pe patron, chelneri. Telefonul, de negăsit. L-au căutat ce l-au căutat, însă mobilul lui Dumitru dispăruse pur şi simplu. Normal, vina a căzut pe ospătari.
Peca: „Angajaţii mei nu fac aşa ceva”
Patronul hotelului bagă mîna în foc pentru angajaţii săi. „Eu am angajaţi serioşi, care nu şi-ar permite să facă aşa ceva, indiferent dacă e vorba de prefect sau oricare client. La petrecere au fost peste 150 de oameni. De unde să ştiu eu cine ar fi putut să-i fure telefonul lui Silviu Dumitru? În mod sigur l-a pierdut pe undeva, prin restaurant. Ştiu şi eu că l-a avut pe masă. Angajaţii mei nu ar fi îndrăznit să se preteze la un astfel de gest”, a spus Nicolae Peca.
Cum e turcul şi pistolul
Dacă telenovela de la Europeca s-ar fi oprit la simple acuze, poate că presa nu ar băgat în seamă evenimentul. Numai că, martori oculari susţin că unul dintre fii prefectului l-ar fi bătut pe unul dintre ospătari, considerat de băiatul lui Dumitru vinovat pentru furtul telefonului. Patronul hotelului păstrează misterul: „Despre aşa-zisul conflict al fiului lui Silviu Dumitru cu ospătarii, nu am auzit, nu pot să vă spun nimic”
Revoluţionarii, acuzaţi că i-au furat portofelul
Nu este pentru prima dată cînd Dumitru face scandal că i-a dispărut un obiect de uz personal. Anul trecut, în decembrie, la un chef al revoluţionarilor la restaurantul Flora, Dumitru i-a acuzat pe aceştia că i-au furat portofelul. După ce l-au căutat minute în şir, iar la gura lui Dumitru erau numai vorbe grele, prefectul şi-a adus aminte că-şi lăsase portofelul la birou.
Blestemul lui Giugea
Dumitru a avut un meci „telefonic” şi cu Nicolae Giugea, fostul prefect. Silviu Dumitru l-a acuzat pe predecesorul său că a fugit cu telefonul de serviciu, în valoare de 11 milioane de lei vechi. „Să aducă telefonul”, a strigat imperios prefectul. „Eu am lăsat telefonul cînd am plecat. Nu ştiu ce s-a întîmplat cu el. L-o fi furat cineva!?”, a replicat Giugea. Circul a durat cîteva zile, între timp prefectul de extracţie liberală descoperind că şi şefa de cabinet a lui Giugea, Oana Dincă, a uitat să predea mobilul de serviciu. Şi pentru ca momentul de glorie a lui Dumitru să fie total, acesta l-a mai dat în gît o dată pe Giugea, cînd a venit să predea telefonul. Numai că, surpriză, aparatul pe care l-a predat Giugea era telefonul său personal – ce-i drept, acelaşi model cu cel primit de la Prefectură.
Telefon din China cu două cartele
Telefonul prefectului era un aparat produs în China şi avea două cartele SIM. Prefectul dăduse 6 milioane de lei vechi pe el, aparatul fiind adus de consilierul său Ovidiu Dumitrana. De altfel, mai mulţi membri ai cabinetului Dumitru deţin telefoane asemănătoare cu cel al prefectului.
Altă obsesie a prefectului: verbul „a suge“
Prefectul şi-a dat în petic încă din primele zile ale mandatului său. Atunci, şeful administraţiei i-a îndemnat pe primari „să sugă cît mai multe fonduri de la Uniunea Europeană”. Ziariştii prezenţi în sală au rămas perplecşi, zicîndu-şi că a fost o scăpare de-a prefectului, ştiut fiind faptul că Dumitru e mai slobod la gură. Numai că, după cîteva zile, prefectul a recidivat. Aflat la o întîlnire cu oamenii de afaceri craioveni, prefectul a făcut un îndemn şoc: „Hai să sugem banii, că nu se mai poate!“ Dumitru s-a dat în spectacol chiar şi la deschiderea anului univeristar. “Economia de piaţă suge vlaga din oameni. Aţi văzut ce feţe au lectorii străini care îi pregătesc pe profesori? Sunt supte de vlagă! Să nu îi lăsăm să ne-o sugă şi pe a noastră”, a fost mesajul lui Dumitru către universitarii craioveni.
marți, 18 martie 2008
Nedelescu – PSD, calea cea stângă spre Primărie
Viceprimarul Gheorghe Nedelescu a sosit la sediul PSD Dolj cu o oră înainte de conferinţa de presă, programată la ora 14.30. S-a întreţinut cu pesediştii, aflaţi în număr mare la sediul partidului, în aşteptarea preşedintelui PSD, Mircea Geoană. Liderul social-democraţilor şi-a făcut apariţia în jurul orei 15.00, a stat de vorbă câteva minute cu colegii săi şi a intrat în sala unde avea loc conferinţa de presă, alături de preşedintele PSD Dolj, Ion Prioteasa, şi viceprimarul Gheorghe Nedelescu.
“Am ţinut să fiu alături de ai noştri pentru a face un anunţ pe care presa craioveană l-a anticipat. Salutăm alăturarea domnului Gheorghe Nedelescu la echipa PSD Craiova şi PSD Dolj şi sperăm ca împreună să câştigăm alegerile”, a spus Geoană, după care i-a făcut o caracterizare scurtă lui Nedelescu: “Este un om harnic, bun gospodar, care a ţinut în spate activitatea Primăriei. Un om pe care ne bazăm şi care poate reda craiovenilor şansa de a avea un oraş european şi o capitală regională europeană”.
Nedelescu: “Nu ar fi fost fair-play să aleg alt partid”
Vizibil emoţionant, viceprimarul Gheorghe Nedelescu a explicat de ce a ales PSD-ul. “Sunt un om cu notorietate de stânga şi nu ar fi fost fair-play din partea mea să accept un viitor politic care să nu mă caracterizeze şi care să nu mă implice sufleteşte. Aşadar, am ales PSD. Un partid serios şi puternic, care poate să ofere românilor o reală variantă de guvernare naţională şi locală. Am încredere în PSD şi ştiu că acesta are forţa să reprezinte o alternativă viabilă pentru milioanele de cetăţeni ai României”, a spsu Nedelescu.
“Mă înrolez în organizaţia municipală PSD de la Craiova, o adevărată echipă alături de care sper să câştig Primăria. Vreau să îi redăm acesteia toate valenţele sale de seriozitate, eficienţă şi să o redefinim ca o instituţie care aparţine oamenilor şi problemelor lor. Am să încerc să schimb faţa oraşului de la centru până la periferie. Dacă nu îmi voi ţine promisiunea, voi avea bunul simţ de a nu mai candida”, a adăugat Nedelescu. Întrebat dacă va avea o campanie agresivă la adresa actualului edil-şef, Nedelescu a spus: “Nu. Nu voi avea o campanie ofensivă. Eu voi spune în campanie ce vreau să fac pentru oraş. Dacă voi fi atacat, voi răspunde pe măsură”.
Prioteasa: “Bine ai venit, Gigi, lângă noi!”
Preşedintele PSD Dolj, Ion Prioteasa, este sigur de victoria lui Nedelescu la Primărie. “Ne face o deosebită plăcere să îl avem alături de noi pe viitorul primar al Craiovei, pe prietenul nostru Gigi Nedelescu, care este primarul de care are nevoie Craiova. Gigi Nedelescu este cel pe care l-aţi văzut înotând prin zăpadă când a trebuit să fie deszăpezită Craiova, l-aţi văzut în cisme de cauciuc atunci când au fost inundaţii, l-aţi văzut plantând flori primăvara, când a fost nevoie de acestea. A fost în toate evenimentele şi momentele importante ale Craiovei. El este omul care s-a ocupat de curăţenie. Absenţa lui se simte şi se vede, de aceea bine ai venit, Gigi, lângă noi!
vineri, 14 martie 2008
PSD şi PNL ar juca împreună la Primăria Craiovei
În laboratoarele PSD şi PNL se testează tot felul de variante care mai de care mai spectaculoase pentru Primăria Craiova. Firesc, variantele se învârt în jurul viceprimarului Nedelescu, acesta fiind politicianul cel mai bine plasat în sondaje după actualul edil-şef. Cum PSD pare a-l fi câştigat pe viceprimar şi social-democraţii nu vor să-i transforme pe liberali, care şi l-au dorit şi ei pe fostul peremist, în adversari, se lucrează la o strategie comună pentru Primăria Craiovei. Au fost simulate până acum mai multe variante de lucru. S-a luat în calcul inclusiv o candidatură ca independent a viceprimarului cu susţinerea celor două partide. Din câte se pare varianta ar fi căzut, cei din PSD şi PNL fiind de acord că "nucleele dure" nu ar agrea această idee. O altă variantă luată în calcul ar fi fost o candidatură în tandem: PSD - PNL. Din câte se pare aceasta nu a fost pe placul liberalilor. Soluţia cea mai la îndemână ar fi ca PSD şi PNL să meargă cu proprii candidaţi la Primărie şi mizând că va exista turul doi să susţină candidatul cel mai bine plasat. Potrivit unor sondaje dacă Gheorghe Nedelescu ar candida din partea PSD ar obţine undeva în jurul a 30-35 de procente. Pentru a trimite alegerile în turul doi ar fi nevoie de un candidat cu şanse din partea PNL care să obţină în jurul a 20 de procente, după cum susţin specialiştii celor două partide. Liberalii cu o vizibilitate mai mare la acest moment sunt Cristina Calangiu şi Nelu Groza.
PD-L pescuieşte "peştişorii"
Deşi în tabăra PD-L Dolj domneşte optimismul majoritatea liderilor fiind convinşi că actualul edil va câştiga din primul tur, aceştia îşi iau măsuri de precauţie încercând să atragă de partea lor "peştii" mai mici. Republocanii îl susţin la Primărie pe candidatul PD-L. în acest context, va fi interesant de văzut cum vor juca PC, PNG şi PRM.
PSD îl anunţă, în sfârşit, pe Nedelescu la Primărie
marți, 26 februarie 2008
Pragmaticul Berceanu
Mai toată lumea din mediul politic s-a întrebat ce nevoie avea senatorul Radu Berceanu de liberalul Ion Groza. Calculele lui Berceanu, cunoscut pentru pragmatismul său, au fost foarte simple. În primul rând a scăpat de un virtual adversar pentru Solomon, dar şi pentru Vetuţa Păsculescu, Groza fiiind coordonatorul PNL Dăbuleni în momentul în care a făcut pasul către PD-L. Nu în ultimul rând, Radu Berceanu avea nevoie de un înlocuitor pentru liberalul Horaţiu Buzatu, în condiţiile în care acesta este cu un picior în afara partidului. În eventualitatea în care Buzatu ar pleca din PD-L, organizaţia condusă de Radu Berceanu nu ar mai avea nici un liberal sadea la vârf care să reprezinte curentul de dreapta în noua formaţiune. Acest liberal sadea este Nelu Groza care are menirea de a atrage primarii şi electoratul PNL către PD-L.
duminică, 24 februarie 2008
Groza a trădat PNL-ul pentru PD-L
Lovitură de teatru pe scena politică doljeană. Vicepreşedintele PNL Dolj, Ion Groza, a trecut cu arme şi bagaje în curtea democrat-liberalilor conduşi de senatorul Radu Berceanu. Surse din PD-L susţin că Groza a bătut palma cu Berceanu încă de sâmbătă. Aceleaşi surse ne-au declarat că, duminică, Nelu Groza a fost prezentat conducerii centrale a PD-L la Hotel Jiul, unde Boc, Videanu şi Stolojan s-au retras după lansarea candidaturii lui Solomon la Primăria Craiova. Secretarul general al PD-L Dolj, Gelu Vişan, nici nu a confirmat şi nici nu a infirmat informaţia că Groza s-a alăturat democrat-liberalilor. În schimb, şefa liberalilor craioveni, Cristina Calangiu, a confirmat plecarea lui Groza din partid: “Într-adevăr, domnul Groza a părăsit PNL-ul. Acum umblă cu domnul senator Berceanu să ne ia primarii”. Odată cu Groza, în barca PD-L a sărit şi primarul liberal al Filiaşiului.
sâmbătă, 12 ianuarie 2008
Verbul preferat al prefectului: „a suge“
Ce zice DEX-ul
Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române a suge înseamnă „a trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din ţâţă“. A suge mai însemnă şi „a sorbi un lichid, un suc“ sau „a dizolva ceva încet în gură şi a mânca; a topi ceva puţin câte putin“. Cuvântul mai apare şi în expresia „a suge (pe cineva) până la măduvă adică a-i lua (cuiva) tot ce are, a-l sărăci“
L-a făcut pe Buzatu dobitoc Prefectul are un limbaj la fel de colorat şi cînd vine vorba de adversarii politici. După ce deputatul Horaţu Buzatu l-a acuzat de anumite ilegalităţi, răspunsul lui Dumitru a fost scurt şi la obiect: „Buzatu este un dobitoc“.