trafic.ro

Casa Albă , vîndută la bucată

Cu toate că imobilul din centrul Craiovei era revendicat de descendenţii familiei Neamţu, aceiaşi care solicită şi sediul Primăriei, acest lucru nu a împiedicat-o pe secretara Nicoleta Miulescu să năşească vînzarea apartamentelor şi a spaţiilor comerciale de la parterul clădirii.

Secretara Primăriei Craiova, Nicoleta Miulescu - cunoscută din presă şi sub pseudonimele de culise “Nicky Şpagă şi Nicky Vrajă” - şi-a pus amprenta pe încă o afacere cu parfum puternic de tun imobiliar. Este vorba de celebra clădire Casa Albă, imobil care a aparţinut Băncii Comerţului S.A Craiova şi care a fost naţionalizat în baza decretului 119/1948. După apariţia legii 10/2001, descendenţii lui C. Neamţu, cel care a înfiinţat Banca Comerţului, au notificat municipalitatea solicitînd restituirea în natură a imobilului. Ca şi în cazul sediului Primăriei Craiova, municipalitatea emite, în 2003, o dispoziţie prin care respinge cererea formulată de descendenţii lui C. Neamţu, pe motiv că aceştia nu ar fi făcut “dovada calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii, constînd în restituirea în natură sau prin echivalent”.

Dovada rădăcinilor bancare

În faţa acestui răspuns uluitor, cei şapte moştenitori - Alexandru Missirliu, Constantin Missirliu, Stănică Bortnovschi, toţi din Bucureşti, Ştefan Dominic Bortnovschi, actualmente aflat în Franţa, Ioana Bortnovschi, cu domiciliul în SUA şi Şerban Constantin Neamţu, care locuieşte în Timişoara – au contestat la Tribunalul Dolj dispoziţia emisă de Primăria Craiova. „Considerăm că această soluţie nu este nici legală şi nici temeinică, pentru că imobilul a aparţinut Băncii Comerţului, iar prin efectul legii nr.119/1948 a fost naţionalizat. Autorii noştri au avut calitatea de acţionari ai Băncii Comerţului S.A., conform tabelului cu depunători de acţiuni la Banca Comerţului şi a „Listei de prezenţă a acţionarilor Băncii Comerţului, care au luat parte la Adunarea Generală Extraordinară ţinută la 24 martie 1948. Ambele documente sînt confirmate cu certificate eliberate de Arhiva Naţională nr. 1724/24/09/2001 şi nr.29105/21.06/2001”, se spune în contestaţia depusă la Tribunalul Dolj de către descendenţii lui C. Neamţu.

Îmi pare sincer rău de nea Vasile Bulucea că este implicat în această poveste. Mai ales că are şi grave probleme de sănătate. Oricum, sînt convins că a semnat sub garanţia Nicoletei Miulescu că e legal. Ea va răspunde în faţa procurorilor şi, evident, primarul Solomon, care trebuia să oprească această escrocherie imobiliară moştenită de la Bulucea. El, însă, a uns-o şi mai bine. Dacă Parchetul nu se va autosesiza în urma articolelor din presă, acţiunea penală o vor depune liberalii.

Ion Groza, vicepreşedinte PNL Dolj

Cascada vînzărilor, pe orizontală

Cu toate că exista un litigiu între Primărie şi cei şapte moştenitori - procesul fiind pe rol şi acum, la Curtea de Apel Timişoara, în 2004, municipalitatea deschide robinetul imobiliar sub semnătura Nicoletei Miulescu şi vînzarea apartamentelor şi spaţiilor comerciale de la Casa Albă începe să curgă în cascadă. Astfel, la 04/02/2004, Primăria vinde firmei SC COM LUX SRL Craiova unul din spaţiile comerciale de la parter, în suprafaţă de 106 metri pătraţi, încasînd 1.785.000.000 de lei vechi. Un an mai tîrziu, Primăria Craiova „mărită” toate spaţiile comerciale. Unul dintre acestea este cumpărat de Floarea Mondea, soţia fostului prefect Cornel Mondea, pe atunci coleg de partid cu primarul Vasile Bulucea. Spaţiul în suprafaţă de 129 mp a fost achiziţionat cu 2.100.000.000 de lei vechi de către familia fostului prefect Mondea. Dar nu numai spaţiile comerciale, ci şi o parte din locuinţele de la etaj au fost tranzacţionate atunci, în ciuda faptului că dosarul de proprietate asupra întregii clădiri se afla pe masa judecătorilor.

Nea Vasile semna moţăind În ultimul an de mandat al lui Vasile Bulucea, secretara Nicoleta Miulescu a tăiat şi spînzurat în Primărie. Toate afacerile administrative au trecut prin filtrul ei, bătrînul Bulucea fiind doar pixul de pe urmă, care iscălea pe bandă rulantă tot ce-i vîra Nicky sub nas. Reţeta se pare că funcţionează şi sub actualul regim. Antonie Solomon, deşi departe de vremea senilităţii, se trezeşte de multe ori semnînd ca primaru’ documente plasate cu simţ juridic profund de către Nicoleta Miulescu.

Cu Casa Albă pînă-n pînzele albe

Alexandru Missirliu, unul dintre moştenitori, condamnă atitudinea de tip totalitar a autorităţilor din Craiova. „Este incredibil că ni se întîmplă aşa ceva într-o Românie integrată în lumea civilizată! Deşi ştiau că imobilul este revendicat, şi-au permis să vîndă şi spaţiile comerciale şi o parte din apartamente. Sper ca justiţia să facă dreptate, pentru că noi sîntem decişi să mergem pînă în pînzele albe”, a spus Missirliu.
În condiţiile în care justiţia va da dreptate moştenitorilor, aceştia oricum nu vor putea să dobîndească fizic întreaga clădire. Spaţiile care au fost vîndute nu mai pot fi recuperate, întrucît cumpărătorii îşi apără proprietăţile cu „buna lor credinţă” la momentul tranzacţiilor. Practic, moştenitorilor le-ar rămîne să se mulţumească doar cu despăgubiri din partea Primăriei.

Groza cheamă Parchetul

Vicepreşedintele PNL Dolj, Ion Groza, candidatul liberalilor la Primăria Craiova, spune că avem de-aface cu un nou dosar de competenţa Parchetului: „Grupul de mafioţi imobiliari de sub umbrela lui Solomon lucrează foarte bine. El se mai dă şi primar de dreapta, dar nu este în stare sau nu vrea să restituie adevăraţilor proprietari ceea ce li se cuvine de drept. Cred că sînt suficient de multe dovezi în acest dosar pentru a un demers penal la Parchet. Nu ai dreptul să vinzi nişte spaţii comerciale aflate în litigiu”.

Primăria cade, dar nu se predă proprietarilor

• Familia Neamţu are mari şanse să cîştige pînă la alegeri clădirea din A. I. Cuza, nr. 7

Noul primar al Craiovei nu se va putea bucura prea mult de scaunul de edil-şef al Băniei. Şi asta pentru că actualul sediu central al Primăriei Craiova, situat pe strada A.I Cuza nr. 7, este revendicat de o parte a celor ce-i moştenesc pe foştii acţionari ai Băncii Comerţului, cei care au ridicat impozanta clădirea din buricul Băniei.

Moştenitorii, pe numele lor Alexandru Missirliu, Constantin Missirliu, Stănică Bortnovschi, toţi din Bucureşti, Ştefan Dominic Bortnovschi, actualmente aflat în Franţa, Ioana Bortnovschi, cu domiciliul în SUA, Şerban Constantin Neamţu, care locuieşte în Timişoara, Alexandru Becherescu din Craiova au început demersurile de a intra în posesia clădirii încă din 2001, cînd au notificat municipalitatea în baza legii 10/2001, solicitînd „restituirea în natură a cotei parte ce ni se cuvine din bunul imobil-sediul social al Băncii Comerţului SA situat în Craiova, strada A.I. Cuza nr.7”. În afara celor enumeraţi mai sus, mai există alţi doi moştenitori – Niculina Neamţu şi Tudor Neamţu – care nu au depus notificări în baza legii privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv.

După cinci ani răspunde şi Primăria
Cu toate demersurile întreprinse pe vremea fostului primar al Craiovei, Vasile Bulucea, moştenitorilor le-a fost imposibil să intre în posesia clădirii. Chiar dacă notificarea către Primărie s-a făcut la jumătatea anului 2001, la sfîrşitul 2002 moştenitorii nu primiseră nici un răspuns din partea municipalităţii craiovene. Mai mult, cuplul Bulucea-Miulescu s-a purtat cu moştenitorii ca pe vremea Anei Pauker. În 2005, moştenitorii cheamă în judecată Primăria Craiova pentru a-i obliga pe aceştia să emită o dispoziţie de restituire în natură. Un an mai tîrziu, Primăria Craiova emite dispoziţia nr. 8425/26.04.2006 prin care respinge cererea privind „restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii pentru imobilul situat în str. A.I. Cuza, nr.7”.

“Nu fac dovada dreptului de proprietate”
Eminenţa cenuşie a primăriei, am numit-o aici pe secretara Nicoleta Miulescu, susţine că moştenitorii nu au făcut dovada că actualul sediu central al municipalităţii ar fi aparţinut Băncii Comerţului. „Calitatea de acţionari ai Băncii Comerţului Societate Anonimă - Craiova, nu îi îndreptăţeşte pe solicitanţi la restituirea în natură sau acordarea de măsuri reparatorii, avînd în vedere faptul că nu fac dovada dreptului de proprietate al persoanei juridice asupra imobilului revendicat, nedepunînd la dosarele de notificare acte translative sau constitutive de drepturi care să confere Băncii Comerţului calitatea de proprietar al imobilului situat în Craiova, str. A.I. Cuza, nr 7, în temeiul stipulat de art. 23 din legea 10/2001-republicată”, se spune în dispoziţia semnată de primarul Antonie Solomon şi Nicoleta Miulescu. Mai mult, reprezentanţii municipalităţii afirmă că “solicitanţii nu dovedesc calitatea de proprietar a persoanei juridice emitentă a acţiunilor asupra imobilului, avînd în vedere faptul că în Buletinul Clădirii nr. 15 întocmit la recensămîntul realizat în anul 1948, figurează ca proprietar Banca Naţională Dolj, iar imobilul avea regimul juridic de instituţie publică. Tot în Buletinul Clădirii se precizează că Banca Comerţului se afla în lichidare, iar construcţia nu avea destinaţie de bancă, ci era ocupată de Direcţia 3 regională CFR şi Serviciul F3 Regional CFR, care aveau calitatea de chiriaşi din data de 15.11.1945 şi achitau chiria Băncii Naţionale a României, inclusiv la nivelul anului 1948”.
Moştenitorii vin cu documente
Dispoziţia municipalităţii a fost contestată în instanţă de către moştenitori. Aceştia afirmă că au făcut dovada faptului că sînt îndreptăţiţi la restituire prezentînd o serie de documente eliberate de Arhivele Naţionale, din care reiese fără dubii că sediul actual al primăriei aparţine fostei Bănci a Comerţului: “Considerăm această dispoziţie precum şi motivarea sa ca fiind nelegală. Imobilul în cauză a aparţinut Băncii Comerţului SA Craiova, iar preluarea sa în baza decretului nr. 92/1950 este nelegală, întrucît actul normativ respectiv se referea la imobile cu o destinaţie anume, respectiv fond de locuinţe.(…) Solicităm restituirea în natură a imobilului, întrucît acesta a fost preluat fără titlul de stat. Învederăm, de asemenea că Banca Comerţului SA - Craiova a fost înfiinţată în anul 1897 din iniţiativa autorului Constantin Neamţu, avînd caracterul unei afaceri de familie, împrejurarea demonstrată şi de strînsele relaţii de familie ale autorilor noştri, principalii acţionari(...) În dovedirea cererii noastre înţelegem să ne folosim de proba cu acte şi expertiza tehnică de specialitate”. Procesul dintre Primărie şi moştenitori a fost strămutat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţe de la Craiova la Timişoara.
Missirliu: „Bulucea şi Solomon au fost la fel de cîinoşi”
Unul dintre moştenitori, Alexandru Missirliu, s-a declarat revoltat de modul în care s-au purtat în tot acest timp autorităţile din Craiova. „S-au comportat cu duşmănie şi cu dispreţ. Atît Bulucea, cît şi Solomon au fost la fel de cîinoşi. Dacă vom cîştiga, vom vedea ce facem cu clădirea. Să ajungem noi acolo. Mă bucur că procesul a fost strămutat la Timişoara”, ne-a declarat Missirliu.
Solomon: “O rezolvăm, că nu mai luăm fonduri!”
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, spune că în cazul în care moştenitorii vor cîştiga şi se va mai afla în fruntea Primăriei Craiova, nu va renunţa în ruptul capului la clădire. „Avem un litigiu cu moştenitorul unuia dintre foştii acţionari ai băncii, care a funcţionat în clădire acum 100 de ani. Dacă va cîştiga în instanţă, va trebui să-l despăgubim ca să fim proprietari deplini ai clădirii“, a spus Solomon. Situaţia actuală nu-i convine nici edilului-şef, pentru că în condiţiile în care clădirea stă să cadă, nu poate să facă nimic pînă la finalizarea litigiului. “Nu putem accesa nici un fond pînă nu rezolvăm acest litigiu”, a conchis Solomon.

Proiectată de Mincu, evaluată la 20 de milioane de dolari
Clădirea fostei Bănci a Comerţului, acum sediul Primăriei Craiovei, a fost proiectată de arhitectul Ion Mincu. Clădirea a fost terminată în 1916 de către Constantin Iotzu, elevul lui Mincu. Clădirea are un interior bogat decorat cu stucaturi, vitrouri, mozaicuri veneţiene şi grilaje de fier forjat. Moştenitorii au estimat valoarea imobilului, în 2002, la suma de 20 de milioane de dolari.

Coaliţia anti-Solomon

Candidaţi şi finanţatori, strîns uniţi sub un singur slogan: totul pentru Nedelescu!

Actualul primar al Craiovei nu va avea o campanie liniştită. Şi asta pentru că adversarii săi s-au prins într-o horă politică inedită, scopul declarat fiind cîştigarea primăriei de către candidatul creditat cu cele mari şanse să-l răpună pe Solomon. Coaliţia este formată, pentru început, din Gheorghe Nedelescu, Ion Groza, Mihai Stancu şi Adrian Mititelu. Nume grele, avînd un singur ţel: decapitarea actualului primar

Strategia este cît se poate de simplă. Cei patru vor juca împreună pentru a duce alegerile în turul doi. Fiecare dintre ei are rolul său. Obiectivul careului anti Solomon este de a culege cît mai multe voturi astfel încît să-l coboare pe candidatul PD-L sub 50 la sută.
Nedelescu-gospodarul
Candidatul PSD, Gheorghe Nedelescu, va fi omul bun. Nu-l va ataca pe Solomon. Va fi omul proiectelor, candidatul-gospodar apropiat de cei nevoiaşi. Nedelescu trebuie să atragă de partea sa electoratul PSD şi ceva peste astfel încît să treacă de pragul celor 30 de procente. „Nea Gigi” este speranţa coaliţiei fiind cel mai bine plasat în opţiunile electoratului între cei patru. Nedelescu are rolul de a-i aplica lui Solomon lovitura de graţie în turul doi. Viceprimarul este candidatul coaliţiei, pentru el vor munci, practic, ceilalţi trei cu tot cu finanţatorii lor.

Dacă Solomon rămîne primarul Craiovei în 2008, eu, impreună cu echipa de fotbal şi împreună cu toţi apropiaţii mei şi familia mea, vom părăsi oraşul Craiova.
Adrian Mititelu, septembrie 2007

Groza justiţiarul
Candidatul PNL, Ion Groza, va fi justiţiarul. Rolul lui Groza este de a aduce aminte cu fiecare prilej de aşa-zisele dosare ale lui Solomon şi de tunurile imobiliare date de primar. Campania lui Groza va fi una deosebit de agresivă la adresa lui Solomon. Ţinta lui Groza este de a-i atrage de partea sa pe toţi cei care se simt „furaţi” de Solomon. Liberalul a fost cel care a preluat din presă „Afacerea Real” şi l-a acuzat pe Solomon că i-ar fi cerut şpagă impresarului lui Andrea Bocceli.
Stancu-Audienţă
Un rol important în această coaliţie îl va avea şi candidatul PC, nimeni altul decît preşedintele Asociaţiei de Luptă Împotrivă Corupţiei şi Abuzurilor, Mihai Stancu, fostul realizator al emisiunii „Audienţa” de la Tv Oltenia. Iniţial Stancu a vrut să candideze independent însă şi-a dat seama că este mai bine să joace sub umbrela unui partid. A ales Partidul Conservator. Stancu a fost aruncat în luptă pentru a ciupi voturi fiind cumva alternativa la Groza şi Nedelescu. Stancu îl va seconda pe Groza în a aduce în faţa electoratului actele de corupţie de la nivelul Primăriei Craiova. De altfel, pe perioada cît a realizat emisiunea „Audienţa”, Stancu nu l-a menajat deloc pe edilul-şef, fapt ce a atras mînia primarului.
Mititelu, banu’ şi ziaru’
Ultimul, dar nu cel din urmă, de departe cel mai înverşunat adversar al lui Solomon, este patronul Universităţii Craiova, Adrian Mititelu. Acesta nu s-a hotărît dacă va candida sau nu, însă în orice variantă va fi un membru-jucător al coaliţiei anti-Solomon. În cazul în care va candida o va face ca independent. Din această postură va încerca să atragă de partea sa pe cei scîrbiţi de politică şi pe cei care nu mai au încredere în politicieni. Un alt segment vizat de Mititelu este cel al suporterilor Universităţii Craiova. Dacă nu va candida, Mititelu va sprijini mediatic coaliţia prin ziarul pe care-l patronează, „Ediţie Specială”. Un alt avantaj deloc de neglijat este cel finaciar. Cum din drepturile de televizare va cîştiga o grămadă de bani, finaţarea echipei fiind asigurată, Mititelu va putea să bage mîna mult mai adînc în sac şi să pună la bătaie o sumă consistentă împotriva primarului.

Solomon: „Nu mi-e frică de coaliţie”
Va fi interesat de văzut cum va acţiona edilul-şef împotriva strategiei puse la cale de contracandidaţii săi. Declarativ, Solomon susţine că nu are de ce să-şi facă probleme. „Nu mă interesează ce coaliţii fac ei. Eu am strategia mea, ei pe a lor. Nu-mi este frică de nimeni”, spune Solomon.

Coaliţia merge ca unsă
Relaţiile cordiale dintre cei patru sînt mai mult decît evidente. Cel puţin asta reiese din declaraţiile publice pe care le fac ei. „Nu m-ar deranja să fiu viceprimarul domnului Groza, dacă va cîştiga”, spune Nedelescu. „Nici pe mine nu m-ar deranja să fiu viceprimarul lui nea Gigi”, replică galant Groza. Nici Mihai Stancu nu se lasă mai prejos: „Îmi voi îndrepta toate armele împotriva lui Solomon”. Cît despre Mititelu, acesta acordă spaţii largi de campanie în Ediţie Specială, atît lui Groza cît şi lui Nedelescu.

Berceanu crede că "baronii locali" vor dispărea

Preşedintele PD-L Dolj, senatorul Radu Berceanu, candidatul democrat-liberalilor la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj crede că sintagma de baron local va dispărea în următorii ani . "După primul mandat al preşedintelui de consiliul judeţean ales prin vot uninominal, celebra sintagmă de baron local va fi din ce in ce mai puţin folosită, pentru că nu cred că vreun preşedinte de CJ ales uninominal işi va mai permite să se comporte ca un prim-secretar de judeţ. Sau, în orice caz, dacă va mai fi vreunul care nu se va dezbăra de astfel de năravuri, cu siguranţă la următorul mandat va fi sancţionat de electorat, aşa cum este si primarul", a spus pentru Rompres Radu Berceanu.

Bătălia preşedinţilor la şefia CJ Dolj

Ion Prioteasa, Radu Berceanu, Mario Ovidiu Oprea, Dragoş Cotarcea, Victor Odolbaşa, Constantin "Dilly" Şerbănoiu. Ce au în comun toţi aceşti politicieni? Toţi sunt preşedinţi de filială şi toţi vor candida la şefia Consiliului Judeţean Dolj.

"Scoaterea" la concurs a postului de preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj i-a forţat pe liderii organizaţiilor judeţene să iasă la bătaie şi să nu se mai ascundă în spatele unei liste de partid. Rând pe rând, liderii locali ai partidelor care activează pe scena politică doljeană şi-au anunţat candidatura la funcţia cea mai importantă din administraţia judeţeană. Primul care şi-a făcut intrarea în această bătălie a fost "veteranul" politici din Bănie, senatorul Radu Berceanu, liderul democrat-liberalilor doljeni. "Parlamentul nu mai reprezintă o provocare pentru mine. 18 ani îmi ajung", şi-a motivat candidatura senatorul doljean. Imediat după Berceanu în cursa pentru un nou mandat a intrat actualul preşedinte al CJ Dolj, Ion Prioteasa, şeful social-democraţilor doljeni. "Vreau să termin ce am început", a explicat Prioteasa. Nici liderul liberalilor doljeni, senatorul Mario Ovidiu Oprea, nu a zis pas atunci când a fost aruncat de mai marii partidului în bătălia pentru şefia CJ Dolj. Alţi doi preşedinţi care vor candida sunt Dragoş Cotarcea de la PC şi Victor Odolbaşa de la PNG, ultimul "vice" la CJ. Sarea şi piperul competiţiei va fi fără îndoială fostul senator Constantin Dilly Şerbănoiu, actualmente preşedinte la Dolj al unui partid de buzunar -PSD Constantin Titel Petrescu.
Peremiştii merg pe mâna lui Mitriţă Singurii care nu şi-au trimis liderul să candideze la judeţ sunt peremiştii. Aceştia vor fi reprezentanţi de omul de afaceri Constantin Mitriţă. Preşedintele interimar al PRM Dolj, Constantin Băducă, va candida, dacă va primi până la urmă sprijinul colegilor săi, la Primăria Craiovei.
Prioteasa vs Berceanu sau PSD vs. PD-L
Fără îndoială, bătălia se va da între Ion Prioteasa şi Radu Berceanu, adică între PSD şi PD-L. Va fi o luptă interesantă în care va conta forţa organizatorică a partidelor pe care le au în spate. Nu în ultimul rând vor conta şi primarii pe care se bizuiesc cele două partide.
Se va lăsa cu demisii
Faptul că preşedinţii organizaţiilor judeţene au intrat în această bătălie demonstrează importanţa pe care o reprezintă funcţia numărul unu de la CJ. Rezultatul scrutinului din iunie va arăta dacă cei care conduc în acest moment organizaţiile locale au şi reprezentativitate în rândurile electoratului. Cei care vor obţine rezultate sub media partidelor pe care le conduc vor fi, probabil, zburaţi din funcţii.

Elena Udrea: "M-am simtit mandra de tara mea, de Presedintele meu."

Elena Udrea marturiseste pe blogul sau ca este mandra de presedintele Traian Basescu si de politica externa pe care acesta o promoveaza."Astazi m-am simtit mandra ca sunt romanca. M-am simtit mandra de tara mea, de Presedintele meu. Dincolo de simpatiile sau antipatiile pe care fiecare dintre noi le avem, ziua de astazi ar trebui sa ne faca sa ne simtim patrioti. Romania arata ca, promovand o politica externa coerenta, corecta si ferma, in sfarsit conteaza", scrie Udrea.

Turcescu şi Gheorghe au rămas fără emisuni

Robert Turcescu si Andrei Gheorghe vor fi manageri viitoarelor statii Realitatea din Spania si, respectiv, din Italia, anunta Evenimentul Zilei in editia online.

Emisiunea "100%" a carui moderator era Turcescu, va fi scoasa din grila de programe. "Andrei Gheorghe nu mai are o emisiune proprie de anul trecut, de cand realiza, impreuna cu jurnalista Corina Dragotescu, emisiunea "Ultima ora". Locul lui Turcescu va fi luat, temporar, de Andreea Cretulescu. Turcescu a confirmat, pentru Evz, ca va prelua consucerea statiei din Spania, dar a precizat ca va aparea in continuare in programele Realitatii, in calitate de comentator. "Voi fi Project Manager pentru statia din Spania, lucrurile sunt in dezvoltare acolo", a spus el.Realitatea TV investeste aproximativ doua milioane de euro pentru constructia institutionala a unui nou canal de stiri, care va lua nastere pana la sfarsitul acestui an sub denumirea Realitatea International", anunta un comunicat al postului.

Parcul industrial, altă lovitură umanitară

Din poziţie de donator imobiliar, afaceristul Cherciu momeşte şi Ford-ul spre Pieleşti

Spiritul filantropic al omului de afaceri Ştefan Cherciu a început să se dezvolte odată cu pofta de a deveni mare latifundiar. Asta se întîmplă cam din 2005, cînd Cherciu a făcut cadou Primăriei din Robăneşti 400 de metri cubi de piatră cu care au fost reparate în întregime drumurile din comună. Le-a dat piatră şi le-a cumpărat terenurile. Ajuns moşier modern, Cherciu e gata să ofere furnizorilor de la Ford un teren de 40 de hectare şi asta pentru că vrea să direcţioneze firmele cu pricina acolo unde are el interes.

Omul de afaceri craiovean Ştefan Cherciu seamănă tot mai tare cu un donator imobiliar de meserie. După ce a cedat şapte hectare de teren Consiliului Judeţean Dolj, Cherciu este gata să facă acelaşi lucru şi pentru furnizorii Ford. De data aceasta, halca de teren este de aproximativ 40 de hectare. Şi acum, patronul de la „Casa Noastră” susţine că nu urmăreşte altceva decît dezvoltarea zonei.

Termopane umanitare nu are

Totuşi, cu jumătate de gură el a recunoscut pentru Money Expres că nu s-ar supăra dacă furnizorii Ford ar cumpăra de la „Casa Noastră” ferestre şi uşi pentru viitoarele construcţii. „Oricum, nu aş putea vinde atît de multe ferestre şi uşi, încît să ajungă la valoarea de piaţă a terenului oferit“, revine Cherciu la statutul său preferat, de filantrop. Omul de afaceri nu vrea să dezvăluie unde anume va dona cele 40 de hectare de teren pentru furnizorii Ford. Spune că aşteaptă să vadă dacă oferta lui va fi luată în seamă. De fapt, politica lui Cherciu este simplă, pragmatică şi are o mică legătură cu filantropia. El urmăreşte ca pe lîngă fiecare parcelă de teren a sa să aducă cîte un investitor strategic, care să preseze autorităţile să doteze zona cu utilităţi. Şi cum despre Cherciu se spune că a cumpărat peste 1.000 de hectare de teren în jurul Craiovei, nu e nici o surpriză că încearcă prin speculaţii inteligente să crească valoarea pămîntului dintre aeroport şi Pieleşti.

Cum l-a fermecat pe primarul din Robăneşti

Ştefan Cherciu a început să cumpere teren în zona Robăneşti-Pieleşti şi, apoi, s-a deplasat către Malu Mare şi alte localităţi din jurul Craiovei. Cînd a început el să cumpere terenurile erau folosite de proprietarii pentru culturi agricole. Edilul din Robăneşti povesteşte pe site-ul primăriei un episod interesant cu patronul de la „Casa Noastră”. Era în perioada în care comuna fusese inundată. „Stăteam în biroul meu şi mintea-mi plecase aiurea. Mă-ntrebam cum şi ce să fac pentru acei locuitori ai satelor Lăcriţa Mare, Golfin şi Robăneştii de Sus. Cînd, la un moment dat, bate cineva la uşă. Întîi, aproape că refuz să aud. Dar insistă. Cu un glas domol, răguşit, îi permit să intre. Era un domn simpatic, îmi părea cunoscut Ştefan Cherciu. Îl cunoscusem întîmplător, era interesat să cumpere o mică suprafaţă de teren arabil. Îl poftesc să ia loc, îi ofer o cafea. Mă tot întreba ce-am de sînt supărat. Păi cum să nu fiu, domnule, supărat, îi răspund pe un ton cam în forţă, cînd văd că în satul meu nu se poate circula din cauza craterelor lăsate-n drum de inundaţii? Om cu suflet mare şi frică de Dumnezeu, Ştefan Cherciu se ridică peste biroul meu, loveşte ceaşca de cafea, răsturnînd-o pe pardoseală, şi-mi spune: Lasă, domn primar, că vă ajut eu cu ceva piatră. Vom face drumurile aşa cum au fost!(...) În ziua următoare, de dimineaţă, pe la ora 8.00, sună telefonul. Domnul Ştefan Cherciu mă anunţă că au plecat maşini cu piatră către Primăria Robăneşti. Patru zile la rînd au venit şi-au descărcat. Însoţeam maşinile şi vedeam cum drumul se reface cît de cît şi cum circulaţia revine la normal. Am primit de la domnul Cherciu 400 mc de piatră, reparînd în întregime drumurile”.

„În spatele aşa-zisului gest umanitar, se văd cu ochiul liber afaceri de zeci de milioane de euro, cu comisioanele aferente către administraţie. Dacă are 1.000 de hectare, Cherciu poate să doneze şi 100, pentru că valoarea celorlalte 900 se înzeceşte rapid, pe toate căile. Vin utilităţile, vine Ford-ul, drumul spre spitalul regional o să străbată tot domeniile lui Cherciu. Să vedem, însă, cum vor explica ei procurorilor amplasarea spitalului pe terenurile lui Cherciu, şi nu pe cele cu care Consiliul Judeţean a fost împroprietărit la aeroport“

Gelu Vişan, consilier judeţean PD-L

Vine Ford-ul, creşte parcul
La Pieleşti, Ştefan Cherciu a adus spitalul regional. Acum urmăreşte să-i dirijeze pe furnizorii Ford acolo unde are el interes. În fapt, Cherciu plănuieşte ca pe pămînturile sale, cu sprijinul autorităţilor, să se construiască un fel de parc industrial privat utilat la standarde europene. „Parcul industrial de la Cluj are deja 150 de hectare, iar in Craiova abia daca sînt 20 de hectare. Dacă noi nu facem ceva, cine va face?“, se întreabă retoric afaceristul. Cu alte cuvinte, Cherciu pune la dispoziţia furnizorilor FORD 40 de hectare de teren, autorităţile se ocupă de tot ce înseamnă utilităţi, iar omul de afaceri poate să dezvolte în zonă un parc industrial de toată frumuseţea întins pe cîteva sute de hectare. Proiect mare, viabil, fără încărcătură penală. Cel puţin cîtă vreme suspiciunea că totul se socoteşte în culisele Consiluilui Judeţean nu se transformă într-un dosar la DNA, aşa cum ameninţă consilierul Gelu Vişan.