„Casa Noastră”, tun umanitar

Cunoscuta firmă de termopane a donat pămînt şi a primit utilităţi de trei ori mai valoroase

Omul de afaceri Ştefan Cherciu, unul dintre acţionarii firmei „Casa Noastră“, a speculat inteligent proiectul administrat de Consiliului Judeţean în vederea construcţiei unui spital regional. Printr-un gest filantropic de mare efect imobiliar, Cherciu a reuşit să tripleze valoarea terenurilor pe care le deţine la Pieleşti.

Ştefan Cherciu a donat anul trecut Consiliului Judeţean (CJ) Dolj şapte hectare de teren, pe raza localităţii Pieleşti. Au fost semnate atunci două acte de donaţie: unul prin care firma „Casa Noastră“ dona 2,6 hectare şi altul cu familia persoanei fizice Ştefan Cherciu, pentru 4,4 hectare. Valoarea donaţiei: 700.000 de euro. Cum în zona cu pricina nu există utilităţi, mai marii CJ Dolj şi-au luat angajamentul că vor aduce în zonă cele necesare desfăşurării activităţii unui spital. Este vorba de racordarea zonei la apă şi canalizare. Pentru aducţiunea de apă, Primăria Pieleşti a depus documentaţia pentru obţinerea finanţării prin ordonaţa 7, iar pentru canalizare se caută încă soluţii, mizîndu-se tot pe o finanţare guvernamentală.

Vine apa, se scumpeşte pămîntul
La prima vedere, gestul patronului de la „Casa Noastră“ ar fi de salutat. Însă, faptul că omul de afaceri deţine în zonă zeci de hectare de teren, ne îndreptăţeşte să credem că în spatele gestului filantropic se ascunde altceva. Şi anume că Ştefan Cherciu a urmărit de fapt creşterea valorii terenurilor pe care le deţine la Pieleşti. Cu utilităţile la botul calului, terenurile şi-au triplat practic valoarea de piaţă. Dacă la momentul donaţiei pămîntul se vindea acolo cu 10 euro metrul pătrat, acum preţul pleacă de la 30 de euro în sus.

Fabrică şi sediu la Pieleşti
Cam în acelaşi timp în care a cedat CJ Dolj cele şapte hectare, firma Casa Noastră îşi făcea planuri de dezvoltare în zonă. Mai marii firmei au anunţat că vor investi 45 de milioane de euro în trei hale de producţie a ferestrelor şi uşilor din PVC, precum şi a unui sediu administrativ, în localitatea Pieleşti. Clădirile vor fi construite pe un teren de 170.000 de metri pătraţi, iar cele trei hale de producţie vor avea, în total, o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi. În apropierea fabricilor, firma va construi un imobil de birouri structurat pe parter si patru etaje, în care va funcţiona sediul central al companiei.

Cherciu: „O donaţie pentru comunitate”
Omul de afaceri neagă că ar fi avut vreun interes în spatele gestului filantropic. „A fost o donaţie pentru comunitate, nu pentru interesele mele. Am făcut suficient de mulţi bani, încît să nu am nevoie să vină Consiliul Judeţean Dolj să bage utilităţi în zonă. Eu m-am oferit să cumpăr teren unde vor dumnealor, însă mi-au zis să le dau unde am, că sînt în criză de timp. Aşa le-am donat terenul de la Pieleşti”, a declarat pentru săptămînalul „Înainte” omul de afaceri. „Unde construiesc eu halele, am utilităţi, aşa că nu am nevoie. Mi-am făcut staţie de epurare, am şi puţ de apă, aşa că dacă cineva spune că am avut interes, se înşeală. Eu am oferit teren şi celor de la Ford, numai să vină să investească la Craiova. Dacă toţi oamenii cu bani din Craiova ar proceda ca mine, cred că ar fi mult mai bine pentru oraş”, a adăugat Cherciu.

Oltenia Mall, o altă afacere „Casa Noastră“
O altă afacere a firmei „Casa Noastră“ este Oltenia Mall, un complex dezvoltat pe 20 de hectare de teren, la Malu Mare. Proiectul, la care este asociată şi o firmă italiană, prevede construirea a şase ştranduri, săli de bowling, patinoare, amenajarea unui parc în suprafaţă de şase hectare, cu locuri de joacă pentru copii, cu terenuri de baschet, tenis, handbal şi fotbal, dar şi a unui mall de 8.000 de metri pătraţi. În proiect mai există un cinematograf modern multiplex, trei hyper-market-uri, hotel şi bussines center, o parcare cu cinci niveluri, plus o sumedenie de alte servicii.

Gelu Vişan: „Donaţia este penală“
Consilierul judeţean Gelu Vişan (foto) susţine că afacerea este de dosar penal. „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat favorabil trecerea terenurilor de la aeroport în administarea Consiliului Judeţean Dolj. Şi este vorba de 256 de hectare. Această aşa-zis donaţie nu se poate justifica decît dacă au fost şi alte interese la mijloc. Şi vă spun sigur că în jurul acestor interese se învîrt cîteva zeci de milioane de euro. Valorea terenurilor lui Cherciu va creşte de cel puţin 20 de ori. O dată, datorită utilităţilor şi apoi pentru că drumul care va lega Craiova de spitalul regional va străbate domeniile lui Cherciu. Repet, Consiliul Judeţean avea teren, dar nu a vrut să intre în posesia lui”, a spus Vişan, care promite că va pune afacerea pe masa procurorilor de la DNA.

Liberalul energetic, 11.000 € pe lună

Cine lucrează la stat, din Craiova, şi cîştigă 11.000 de euro pe lună? Nu, nu este vorba de preşedintele Consiliului Judeţean, prefectul de Dolj sau primarul Craiovei, cum poate v-aţi şi gîndit. Răspunsul corect este “directorul Complexului Energetic Craiova, liberalul Ion Dinulescu”, băiat cu greutate relativă, dar salariu brut de 380 de milioane de lei vechi din care duce acasă, lunar, aproximativ 270 de milioane. Potrivit surselor noastre, cele 270 de milioane de lei reprezintă netul plus sporuri şi alte indemnizaţii, „Dinu Portofel” plătind impozit din salariu 110 milioane, cam cît o firmă mai răsărită.

Salariul lui Ion Dinulescu a stîrnit invidia mai multor colegi de partid, şi ei directori pe la diverse servicii deconcentrate. „Păi şi eu am muncit pentru partid, dar am un salariu de 50 de milioane pe lună. Iar Dinulescu, a venit de doi ani în PNL, a pus mîna pe pleaşca asta! Măcar să fi făcut ceva pentru partid... că la euroalegeri, în zona sa, a fost dezastru! Dar aşa sîntem, noi cei de la PNL, generoşi cu cine nu trebuie”, ne-a declarat, sub protecţia anonimatului, un invidios penelist.

Directorii regiilor bat suta
Salariul directorului Compexului Energetic Craiova se situează cu mult peste cel al şefilor de regii din Bănie, instituţii aflate în subordinea municipalităţii. Directorul Regiei Autonome de Administrare a Domeniului Public şi Fondului Locativ Craiova, Ion Petre, cîştigă aproximativ 90 de milioane de lei pe lună. La rîndul său, directorul Regiei Autonome de Transport Craiova bagă în buzunar, cu tot cu sporuri şi prime, undeva pe la 100 de milioane de lei vechi. Şi salariul directorului termoficării craiovene, Tatian Tudorache, se învîrte tot în jurul sumei de 100 de milioane de lei pe lună, la fel ca şi al directorul Companiei de Apă „Oltenia”. Într-un sondaj rapid realizat printre alţi directori liberali, cu posturi călduţe, aceştia au recunoscut, nervoşi, că salariile lor abia se zbat între 60-80 de milioane de lei.

Nicoleta se apropie timid
Pînă şi mămica tranzacţiilor cu terenuri, Nicoleta Miulescu, secretarul Primăriei Craiova, este copleşită de netul lui Ion Dinulescu. Iar ea chiar nu se poate plînge că o duce tocmai rău, din moment ce ia în mînă 135 de milioane de lei vechi lunar. Adică salariul de la Primărie este de fix 100 de milioane netul, însă Nico se descurcă şi tot mai strînge, pe lîngă, alte 35.

I-a umilit pe toţi!
Salariul şefului Complexului Energetic Craiova, Ion Dinulescu, le dă clasă în materie celor mai influenţi oameni ai judeţului. Astfel, preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, cîştigă aproximativ 45 de milioane de lei pe lună, prefectul Silviu Dumitru - 75 de milioane, iar primarul Craiovei, Antonie Solomon, încasează 70 de milioane. Nici adunaţi, cei trei nu reuşesc măcar să umfle portofelul lui Dinulescu.

De la mina de „lihnit“, nabab la CE
Ion Dinulescu a ajuns în această funcţie babană graţie carnetului de membru al Partidului Naţional Liberal. El a fost numit director general în luna mai a anului trecut, înlocuindu-l pe Constantin Bălăşoiu. Ordinul de numire a fost semnat de doi colegi de partid, ministrul Economiei si Finanţelor, Varujan Vosganian, şi de preşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), Teodor Atanasiu. Pînă să ajungă la Complexul Energetic, Dinulescu a fost vicepreşedintele societăţii comericale Genardo Prod Com din Craiova, care are ca obiect de activitate producţia de echipamente de protecţie. Pînă în 2001 a fost directorul Institutului de Cercetare Ştiinţifică, Inginerie Tehnologică şi Proiectare pentru Mine de Lignit Craiova.

De trei ori cît Tăriceanu!
Din luna mai a anului trecut, de cînd a fost instalat în fruntea Complexului Energetic Craiova, Dinulescu a devenit liberalul cu cea mai înaltă leafă în stat. Şeful său politic, premierul Tăriceanu, cîştigă 8.357 lei pe lună, adică mai puţin de o treime din salariul lui Dinulescu.