Comuna Cârcea se bate pe banii Ford

Taxele şi impozitele uzinei Ford, care se ridică la aproximativ 500.000 de euro pe an, au ajuns subiect de dispută între primăriile din Cârcea şi Craiova

În prezent, fabricantul de automobile varsă această sumă de bani la bugetul Craiovei. Primarul din Cârcea consideră că fabrica e pe terenul comunei.

Edilul comunei, Valerică Pupăză, susţine că terenul pe care s-a ridicat fosta Fabrică de Automobile Craiova, unde acum se află Ford, este cuprins în planul urbanistic general al comunei Cârcea, iar americanii au obligaţia legală să se înscrie în registrul agricol al comunei.

„Dacă reprezentanţii Ford respectă legea, atunci să vină de bunăvoie să se înscrie în registrul agricol al comunei Cârcea. Dacă nu vor, ne vom adresa justiţiei, să îi oblige să se înscrie şi să plătească taxele la bugetul local al comunei noastre", a afirmat edilul.

„Primul pas constă în depunerea unei înştiinţări către Ford, prin care voi aduce la cunoştinţa conducerii uzinei că terenul se află pe teritoriul administrativ al comunei Cârcea. Terenul este cuprins în planul urbanistic al comunei, care a primit avizul Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliară al judeţului Dolj şi al Consiliului Judeţean Dolj", a mai spus Pupăză.

Solomon: „Terenul este al Craiovei"

În replică, primarul Craiovei, Antonie Solomon, spune că are documente prin care va demonstra că terenul aparţine Băniei. Edilul-şef a precizat că documentele cu pricina privesc modul în care s-a făcut exproprierea zonei printr-un decret al lui Ceauşescu. El susţine că există două legi care se bat cap în cap, şi din această cauză apar tot felul de probleme între conducerile administrative ale celor două localităţi.

„Este vorba despre Legea 2 din 1968, care nici acum nu este abrogată, privind graniţele localităţilor. Mai este, bineînţeles, şi planul urbanistic general al municipiului Craiova, practic tot o lege, aprobat de Ministerul Lucrărilor Publice în 2000, prin care se stabileşte intravilanul localităţii", a spus Solomon.

Primarul Băniei a precizat că suma de bani pe care Daewoo o plătea anual la bugetul local al Craiovei era de 500.000 de euro, însă în condiţiile în care Ford a anunţat că vrea să-şi tripleze capacitatea de producţie cifra ar putea fi simţitor mai mare.

„Să nu credeţi că intrăm în colaps pentru că nu mai plătesc americanii de la Ford impozitul la Craiova. Dar să nu uitaţi ce înseamnă efortul Craiovei, care doreşte să ajungă dincolo, spre Cârcea. Au fost cheltuite sute de miliarde de lei pentru construirea unor fabrici ca Electroputere, Avioane, Daewoo, Combinatul Chimic, iar acum încearcă celelalte comune să atragă banii din impozite", a precizat Solomon. El a mai spus că este dispus să poarte negocieri cu omologul său din Cârcea.

Precedentul Metro

Primarul comunei Cârcea a mai câştigat un război cu municipalitatea craioveană. Este vorba despre taxele şi impozitele pe care le are de plătit hipermarketul Metro. Magistraţii au dat câştig de cauză comunei Cârcea, precizând că Metro se află pe teritoriul administrativ al comunei conduse de Valerică Pupăză.

Astfel, de la 1 ianuarie 2008, Metro a început să plătească taxele la Cârcea, suma care se adaugă bugetului local al comunei învecinate cu Craiova ridicându-se la 600.000 de lei noi.

Dacă reprezentanţii firmei Ford respectă legea, să vină singuri să se înscrie în registrul agricol al comunei
Valerică Pupăză,
primar Cârcea

Să nu credeţi că intrăm în colaps pentru că nu mai plătesc americanii
de la Ford impozitul
la Craiova
Antonie Solomon,
primar Craiova

Localitate cu 800 de gospodării
Comuna Cârcea este situată la cinci kilometri de Craiova. Are 800 de gospodării şi 2.100 de locuitori. Are o suprafaţă de 3.270 de hectare, din care 114 în intravilan. Bugetul comunei este de aproape 5 milioane de lei. Valerică Pupăză (40 de ani) este primar al comunei din 2004 şi a fost reconfirmat în funcţie anul acesta. Până în 2003 a fost membru PD, în acelaşi an înscriindu-se în PSD.

trafic.ro

Casa Albă , vîndută la bucată

Cu toate că imobilul din centrul Craiovei era revendicat de descendenţii familiei Neamţu, aceiaşi care solicită şi sediul Primăriei, acest lucru nu a împiedicat-o pe secretara Nicoleta Miulescu să năşească vînzarea apartamentelor şi a spaţiilor comerciale de la parterul clădirii.

Secretara Primăriei Craiova, Nicoleta Miulescu - cunoscută din presă şi sub pseudonimele de culise “Nicky Şpagă şi Nicky Vrajă” - şi-a pus amprenta pe încă o afacere cu parfum puternic de tun imobiliar. Este vorba de celebra clădire Casa Albă, imobil care a aparţinut Băncii Comerţului S.A Craiova şi care a fost naţionalizat în baza decretului 119/1948. După apariţia legii 10/2001, descendenţii lui C. Neamţu, cel care a înfiinţat Banca Comerţului, au notificat municipalitatea solicitînd restituirea în natură a imobilului. Ca şi în cazul sediului Primăriei Craiova, municipalitatea emite, în 2003, o dispoziţie prin care respinge cererea formulată de descendenţii lui C. Neamţu, pe motiv că aceştia nu ar fi făcut “dovada calităţii de persoane îndreptăţite la măsuri reparatorii, constînd în restituirea în natură sau prin echivalent”.

Dovada rădăcinilor bancare

În faţa acestui răspuns uluitor, cei şapte moştenitori - Alexandru Missirliu, Constantin Missirliu, Stănică Bortnovschi, toţi din Bucureşti, Ştefan Dominic Bortnovschi, actualmente aflat în Franţa, Ioana Bortnovschi, cu domiciliul în SUA şi Şerban Constantin Neamţu, care locuieşte în Timişoara – au contestat la Tribunalul Dolj dispoziţia emisă de Primăria Craiova. „Considerăm că această soluţie nu este nici legală şi nici temeinică, pentru că imobilul a aparţinut Băncii Comerţului, iar prin efectul legii nr.119/1948 a fost naţionalizat. Autorii noştri au avut calitatea de acţionari ai Băncii Comerţului S.A., conform tabelului cu depunători de acţiuni la Banca Comerţului şi a „Listei de prezenţă a acţionarilor Băncii Comerţului, care au luat parte la Adunarea Generală Extraordinară ţinută la 24 martie 1948. Ambele documente sînt confirmate cu certificate eliberate de Arhiva Naţională nr. 1724/24/09/2001 şi nr.29105/21.06/2001”, se spune în contestaţia depusă la Tribunalul Dolj de către descendenţii lui C. Neamţu.

Îmi pare sincer rău de nea Vasile Bulucea că este implicat în această poveste. Mai ales că are şi grave probleme de sănătate. Oricum, sînt convins că a semnat sub garanţia Nicoletei Miulescu că e legal. Ea va răspunde în faţa procurorilor şi, evident, primarul Solomon, care trebuia să oprească această escrocherie imobiliară moştenită de la Bulucea. El, însă, a uns-o şi mai bine. Dacă Parchetul nu se va autosesiza în urma articolelor din presă, acţiunea penală o vor depune liberalii.

Ion Groza, vicepreşedinte PNL Dolj

Cascada vînzărilor, pe orizontală

Cu toate că exista un litigiu între Primărie şi cei şapte moştenitori - procesul fiind pe rol şi acum, la Curtea de Apel Timişoara, în 2004, municipalitatea deschide robinetul imobiliar sub semnătura Nicoletei Miulescu şi vînzarea apartamentelor şi spaţiilor comerciale de la Casa Albă începe să curgă în cascadă. Astfel, la 04/02/2004, Primăria vinde firmei SC COM LUX SRL Craiova unul din spaţiile comerciale de la parter, în suprafaţă de 106 metri pătraţi, încasînd 1.785.000.000 de lei vechi. Un an mai tîrziu, Primăria Craiova „mărită” toate spaţiile comerciale. Unul dintre acestea este cumpărat de Floarea Mondea, soţia fostului prefect Cornel Mondea, pe atunci coleg de partid cu primarul Vasile Bulucea. Spaţiul în suprafaţă de 129 mp a fost achiziţionat cu 2.100.000.000 de lei vechi de către familia fostului prefect Mondea. Dar nu numai spaţiile comerciale, ci şi o parte din locuinţele de la etaj au fost tranzacţionate atunci, în ciuda faptului că dosarul de proprietate asupra întregii clădiri se afla pe masa judecătorilor.

Nea Vasile semna moţăind În ultimul an de mandat al lui Vasile Bulucea, secretara Nicoleta Miulescu a tăiat şi spînzurat în Primărie. Toate afacerile administrative au trecut prin filtrul ei, bătrînul Bulucea fiind doar pixul de pe urmă, care iscălea pe bandă rulantă tot ce-i vîra Nicky sub nas. Reţeta se pare că funcţionează şi sub actualul regim. Antonie Solomon, deşi departe de vremea senilităţii, se trezeşte de multe ori semnînd ca primaru’ documente plasate cu simţ juridic profund de către Nicoleta Miulescu.

Cu Casa Albă pînă-n pînzele albe

Alexandru Missirliu, unul dintre moştenitori, condamnă atitudinea de tip totalitar a autorităţilor din Craiova. „Este incredibil că ni se întîmplă aşa ceva într-o Românie integrată în lumea civilizată! Deşi ştiau că imobilul este revendicat, şi-au permis să vîndă şi spaţiile comerciale şi o parte din apartamente. Sper ca justiţia să facă dreptate, pentru că noi sîntem decişi să mergem pînă în pînzele albe”, a spus Missirliu.
În condiţiile în care justiţia va da dreptate moştenitorilor, aceştia oricum nu vor putea să dobîndească fizic întreaga clădire. Spaţiile care au fost vîndute nu mai pot fi recuperate, întrucît cumpărătorii îşi apără proprietăţile cu „buna lor credinţă” la momentul tranzacţiilor. Practic, moştenitorilor le-ar rămîne să se mulţumească doar cu despăgubiri din partea Primăriei.

Groza cheamă Parchetul

Vicepreşedintele PNL Dolj, Ion Groza, candidatul liberalilor la Primăria Craiova, spune că avem de-aface cu un nou dosar de competenţa Parchetului: „Grupul de mafioţi imobiliari de sub umbrela lui Solomon lucrează foarte bine. El se mai dă şi primar de dreapta, dar nu este în stare sau nu vrea să restituie adevăraţilor proprietari ceea ce li se cuvine de drept. Cred că sînt suficient de multe dovezi în acest dosar pentru a un demers penal la Parchet. Nu ai dreptul să vinzi nişte spaţii comerciale aflate în litigiu”.